Tag: parteneriatul public privat

 SCPA Ceparu si Irimia

Parteneriatul Public Privat – modele de succes.

Evenimentele recente au demonstrat ca sistemul sanitar romanesc se afla intr-o stare grava de subfinantare, ceea ce a condus la scaderea calitatii serviciilor medicale furnizate populatiei asigurate, inclusiv la intamplari nefericite soldate cu victime, situatie imposibil de surmontat in actualul context economic. Criza financiara face ca investitiile  din bani publici in sistemul sanitar sa fie reduse, daca nu chiar absente. Cu toate acestea, statul are obligatia de a furniza asiguratiilor serviciile la care acestia au dreptul conform legii. Intr-o asemenea conjunctura, singura solutie posibila care poate reabilita sistemul sanitar este reprezentata de parteneriatul public-privat (PPP) in domeniul serviciilor medicale.

Recunoscandu-si incapacitatea de a finanta si sustine sistemul medical public, statul roman trebuie sa admita ca are nevoie de parteneri din zona privata pentru a-si onora obligatiile fata de asigurati. Nu este o situatie noua. Inclusiv state din Uniunea Europeana cu o economie mult mai dezvoltata decat cea a Romaniei au fost puse, la un moment dat, in astfel de situatii, fiind la limita deciziei de a inchide anumite facilitati din sistemul sanitar. In final, solutia aleasa a fost externalizarea serviciilor imposibil de finantat de la bugetul de stat catre operatori privati, prin incheierea de parteneriate public-private, care au condus la relansarea unitatilor aflate in colaps si la continuarea furnizarii serviciilor ce se aflau in situatia de a fi abandonate.

In cele ce urmeaza vom prezenta trei modele europene de succes din sfera parteneriatului public privat in sanatate: Clinica Charité din Germania, spitalele Landeskrankenhaus Feldkirch, Hohenems si Bludenz din Austria si sistemul de spitale regionale din Portugalia. 

SERVICII DE CATERING LA CLINICA  CHARITÉ – GERMANIA

Partenerul public: Charité Campus Clinic Virchow

Partenerul privat: Zehnacker Catering

Obiectul parteneriatului: servicii de catering cu puncte de servire a alimentelor pe o raza de 3 km patrati, ce includ livrarea hranei catre pacienti si personal medical angajat, amenajarea unui restaurant, unei cafenele, unui bistro si unui kiosk, precum si organizarea unor evenimente.

Prezentare generala:

• Nevoia stringenta de modernizare a serviciilor de catering de la Clinica Charité pentru satisfacerea standardelor europene de calitate si igiena impuse de Hazard Analysis Critical Control Point (HACCP);

• Inexistenta unor investitii majore din anul 1970;

• Clinica nu a putut aloca fondurile de investitii necesare;

Obiectivele pe termen scurt: modernizarea instalatiilor de bucatarie, consolidarea in-house a situatiei financiare si transferul de cunostinte (know-how).

Obiectivele pe termen lung: imbunatatirea competitivitatii in cadrul pietei serviciilor de ingrijire, cresterea si sustinerea unor standarde inalte de calitate si igiena, amortizarea investitiilor din taxele incasate de la pacienti, precum si reducerea costurilor de productie alimentara.

Caracteristici procedurale:

• Contract de management cu scop lucrativ, acordat prin intermediul unei licitatii publice in anul 2003, cu posibilitatea de a fi transformat intr-un parteneriat public-privat pe termen lung la sfarsitul contractului initial, de cinci ani;

• Charité a scos la licitatie serviciile de catering, iar partenerul privat Zehnacker Catering s-a obligat prin contractul incheiat in urma licitatiei sa le execute;

• Negocierile purtate cu ocazia incheierii contractului au permis stabilirea unui acord ferm privind investitiile, valoarea totala a acestora, calendarul punerii in aplicare si standarde de calitate;

• o investitie initiala de 400 de mii de euro (in principal pentru modernizarea  infrastructurii) garantate de partenerul privat si incasata prin perceperea unei taxe zilnice pe o perioada determinata de timp;

• urmatoarele caracteristici au ajutat in asigurarea eficientei si a calitatii:

– departamentul de control al Clinicii Charité monitorizeaza eficienta contractului, tratand fiecare punct de livrare de catering ca un centru separat de profit si pierdere;

– sistemele de calitate puse in aplicare au in vedere satisfacerea standardelor de calitate si igiena impuse de UE si HACCP si sunt monitorizate prin certificarea ISO.

Impact:

Beneficiile financiare si de calitate includ:

• La valoarea totala a contractului de 6 milioane euro, economiile realizate de clinica Charité sunt de peste 800.000 de euro in 5 ani, din care 50% au fost investitii initiale, iar restul de 50% a reprezentat economii reale;

•Implementarea unui sistem de livrare a mancarii la standarde de inalta calitate, prin modernizarea transportului acesteia, implementarea unui meniu ciclic, monitorizarea temperaturii alimentelor  la punctele de serviciu si livrarea la termen.

• Crearea unei unitati de catering de succes certificata ISO 9001:2000 in primele 18 luni;

• Modernizarea instalatiilor si echipamentelor au imbunatatit in mod semnificativ conditiile de munca si au condus la o munca mai eficienta cu scaderea considerabila a absenteismului.

SERVICII DE STERILIZARE LA SPITALELE LANDESKRANKENHAUS FELDKIRCH, HOHENEMS SI BLUDENZ DIN VORARLBERG – AUSTRIA

Partenerul public: Vorarlberger Krankenhaus-Betriebsgesellschaft m.b.H. (KHBG)

Partenerul privat: SteriLog, Austria

Obiectul parteneriatului: externalizarea serviciilor de sterilizare pentru cele trei spitale din Vorarlberg.

Prezentare generala:

KHBG nu avea fondurile necesare pentru a finanta modernizarea unitatilor de sterilizare in spitale sale (investitiile cumulate ale partenerului privat sunt 3 milioane de euro).

Parteneriatul a avut drept scopuri:

• Imbunatatirea serviciilor de sterilizare;

• Realizarea de economii printr-o structura mai eficienta si mai organizata;

• Stabilirea preturilor functie de balanta cost-eficienta si competitivitate.

Caracteristici procedurale:

• Partenerul a fost selectat in conformitate cu modelul de licitatie UE, pe doua niveluri.

• Noua companie MPAV, fondata in parteneriat intre sectorul public reprezentat de KHBG (51% din cota) si partenerul privat SteriLog Austria (49% cota), a devenit responsabila de sterilizarea echipamentelor medicale pentru cele trei spitale regionale;

• In loc de modernizarea celor trei unitati de sterilizare deja existente in spitale, a fost creata o noua locatie, unica, dar care a fost echipata  pentru a indeplini obiectivele de

calitate, siguranta si sustenabilitate fiscala;

• Timp de un an au fost realizate servicii de planificare, de reorganizare in profunzime a

unitatilor existente,de instalare a noului sistem IT, de optimizare a echipamentelor, de instruire a personalului, precum si de pregatire a contractului de parteneriat;

• Constructia noii cladiri a fost finalizata, iar echipamentele celor trei spitale si fluxurile de lucru au primit certificare ISO;

• Se asteapta extinderea serviciilor si la alte spitale, intr-o etapa viitoare. 

Impact:

• o reducere a costurilor estimate de 2 milioane de euro realizate prin crearea unui serviciu unic de sterilizare, comun pentru cele trei spitale, in comparatie cu costurile necesare reconstructiei a trei facilitati separate;

• pretul casetei de sterilizare a fost stabilit la costurile de productie, fara alte adaosuri;

• volumul suplimentar de afaceri urmeaza sa reduca in continuare costurile de productie cu 27% per cutie, in urmatorii opt ani, cu o economie estimata la 1 milion EUR pe an.

• castigurile in calitate si eficienta includ economiile in ceeea ce priveste cheltuielile de mentenanta, energie si tehnice ca urmare a concentrarii activitatii intr-un singur punct, inclusiv o mai buna specializare a personalului si o dotare tehnica mai buna.

PROGRAM COMPLEX DE PPP IN SISTEMUL SANITAR DIN PORTUGALIA

Partenerul public: Ministerul Sanatatii reprezentat de Parcerias.Saúde (Partnerships.Health) entitate creata de guvernul portughez pentru implementarea parteneriatului.

Partenerul privat: firme private avand obiect de activitate relationat cu sistemul sanitar

Prezentare generala:

Programul a vizat constructia/reconstructia, renovarea si initierea unui management privat a peste 10 spitale regionale si cateva centre specializate.

Obiectivele includ dezvoltarea rapida a infrastructurii, furnizarea mai eficienta a serviciilor de sanatate publica, imbunatatirea calitatii asistentei acordate pacientului si folosirea acestui proiect ca model de parteneriat public privat pentru initierea unor proiecte similare si in alte domenii de interes public.

Caracteristici procedurale:

• In 2001, guvernul portughez a creat o celula de implementare a PPP pentru sectorul de sanatate  denumita Parcerias.Saúde (Partnerships.Health);

• In 2002 Parcerias.Saúde a primit mandat pentru a crea cadrul juridic necesar lansarii PPP si initierea primului val PPP, constand in privatizarea a patru spitale evaluate la 3 miliarde de euro, inclusiv furnizarea de servicii clinice, un centru de contact National Health System si un centru de reabilitare in valoare de 40 milioane euro fiecare;

• modelul de PPP, elemente strategice si specificatii tehnice au fost dezvoltate in stransa cooperare cu Ministerul Sanatatii;

• Parpública SA, o entitate de stat avand calitatea de consilier la Ministerul de Finante, a efectuat permanenet  o examinare aprofundata a propunerilor PPP  implementate;

• Partenerul public monitorizeaza si ajusteaza programul continuu;

• Spitalele, partea cea mai semnificativa a programului, beneficiaza de doua tipuri de contractelor care urmeaza sa fie atribuite partenerilor privati: constructii si intretinere, precum si furnizarea de servicii de sanatate.

• Eficienta si calitatea programului si a componentelor sale individuale sunt atent monitorizate.

Impact:

Desi este prea devreme pentru a evalua impactul proiectului pe termen lung (primul contract a fost atribuit in 2006),  experientele initiale (de exemplu, oferta primul spital scos la licitatie a fost abandonata) au determinat modificari pentru imbunatatirea procesului si cresterea eficientei proiectelor PPP, cum ar fi o justificare rationala si o evaluare de mai riguroasa a proiectelor propuse precum si implicatiile bugetare ale acestora, inclusiv imbunatatirea procesului de licitatie si gestionarea contractelor.

Experienta portugheza subliniaza importanta unei strategii bine elaborate, si implementarea unui plan, cu suficient timp inainte pentru a putea face ajustarile necesare asigurarii succesului.

Acestea reprezinta doar trei modele de parteneriat public privat implementate in Uniunea Europeana, in realitate situatiile fiind mult mai multe si variate.

Conceptul prezinta avantajul de a permite actorilor, partenerul public si cel privat, sa caute si sa creeze modelele care se portivesc cel mai bine situatiei economice reale, aceasta in eventualitatea in care sistemul juridic este suficient de flexibil pentru a suporta clauze contractuale dinamice, posibil a fi schimbate in perioade scurte de timp ca urnare a interventiei unor factori noi in relatia contractuala dintre parteneri.

Daca autoritatile romane, in special Guvernul, ar avea o politica deschisa catre astfel de asocieri, mai multe probleme create de subfinantarea unor facilitati destinate serviciilor de interes public ar putea fi surmontate intr-un viitor apropiat.

        

]]>