Tag: parteneriat public-privat

Posted on

Parteneriat public privat in infrastructura de transport (I)

SCPA Ceparu si Irimia

Concesiunea drumului de cale ferata Perpignan-Figueras

(Franta&Spania)

– Studiu de caz –

Cazul evidentiaza capacitatea unui acord de parteneriat public privat (PPP) in realizarea unor importante lucrari de infrastructura, care, desi complexe, pot fi finalizate in timp util, in ciuda intarzierilor care se inregistreaza de obicei in procesul de licitatie sau a complicatelor negocieri interguvernamentale. De asemenea, demonstreaza ca riscuri substantiale pot fi transferate sectorului privat, cu conditia existentei unor previziuni cat mai precise privind evolutia cererii si a veniturilor.

Pe scurt, proiectul de PPP in discutie are urmatoarele coordonate:

Obectivul: Infiintarea unei legaturi intre sistemele de cale ferata din Franta si Spania in vederea reducerii timpului de transport si strangularea traficului feroviar.

Actori implicati: Franta, Spania, Consortiu de firme private

Finantare: Subventii de stat, grant-uri UE, capitaluri proprii concesionar, imprumuturi.

Relatia contractuala dintre parti: BOT (constructie-operare-transfer) pe o perioada de concesiune de 50 de ani.

Sarcina riscului: Riscul constructiei si operarii apartine partenerului privat.

Structura manageriala: O comisie inter-guvernamentala reglementeaza contractul cu concesionarul.

Stabilirea tarifelor (taxelor): Indexarea, cu acordul public, a taxelor percepute operatorilor de pe calea ferata. Cuantumul maxim al taxelor a fost stabilit in contractul de concesiune.

Puncte tari: Stabilirea stimulentelor pentru partea privata pe baza unor criterii clare de performanta. Definirea neechivoca a criteriilor de performanta si a structurii legale a contractului de concesiune.

Puncte slabe: O posibila dependenta exagerata fata de partenerul privat.

Premisele proiectului

Construirea drumului de cale ferata intre Perpignan si Figueras se datoreaza dorintei Spaniei a de lega sistemul sau national de transport feroviar la reteaua europeana, fapt pentru care a initiat negocieri cu partea franceza in anul 1992. Acestea s-au finalizat cu semnarea unui tratat in anul 1995 in care s-a prevazut construirea acestui culoar de cale ferata in parteneriat public privat.

Proiectul prevede constructia a 50 de km de calea ferata, in care sunt incluse 5 poduri si un tunel lung de 8 km. Valoarea totala a investitiilor a fost de 1 miliard de euro, din care 32% a fost utilizata pentru constructia tunelului. Noua linie de cale ferata urmeaza sa reduca cu 2 ore timpul de calatorie pentru pasageri si cu 10 pana la 12 ore timpul de transport pentru marfuri.

Caracteristicile proiectului de PPP

Alegerea unui model de PPP pentru constructia drumului de cale ferata s-a realizat in baza unui tratat international iar contractul a fost atribuit in urma unei licitatii bi-nationale in conformitate cu prevederile Directivei CE 37/1993. Proiectul a avut la baza modelul de concesiune utilizat pentru constructia autostrazilor din Franta.

Principalele caracteristici ale proiectului sunt:

– Proiectarea este in sarcina Statelor;

– Constructia si finantarea este in sarcina exclusiva a partenerului privat, desi acesta a primit o subventie de 540 de milioane de euro din partea ambelor State, incluzand aici si grant-ul UE, care a fost livrata in 10 plati semi anuale;

– Partenerul privat este obligat sa investeasca capitalul propriu (aprox. 103 milioane de euro), iar restul sa fie acoperit din imprumuturi bancare;

– Contractul de concesiune are o durata de 50 de ani, dupa care activele trec in proprietatea Statelor;

– Pe durata concesiunii, partenerul privat va opera si administra infrastructura creata si o va pune la dipozitia operatorilor de pe calea ferata in baza unor taxe fixe. Contractul contine prevederi stricte in ceea ce priveste indicatorii de performanta in administrare si operationalitate (> 99,9%), stabilind sanctiuni pentru non-performanta;

– Taxele percepute de la operatorii de pe calea ferata au fost stabilite in mod public, avand un plafon maxim prevazut in contract, si sunt indexate functie de tipul de utilizare. Pentru primii trei ani de utilizare taxele sunt impuse pe baza forfetara;

– Finalizarea constructiei trebuie sa aiba loc in termen de 60 de luni de la semnarea contractului iar problemele financiare trebuie reglementate in termen de 1 an de la aceiasi data.

Licitatia a fost lansata in mai 2003, procedura implicand semnarea unui contract cu clauze non-negociabile, ce nu permit optiuni tehnice alternative si impun feedback imediat din partea partenerului privat.

Ofertele au fost primite pana in octombrie 2003, iar negocierile au fost initiate in luna urmatoare. La data de 17 februarie 2004 a fost semnat contractul cu consortiul TP Ferro, un joint venture al companiilor Eiffage (din Franța) și Dragados (din Spania).

Lucrarile la acest proiect au inceput efectiv pe data de 15 noiembrie 2004, iar in data de 12 a lunii decembrie a.c. linia de cale ferata urmeaza a fi data in folosinta. Se estimeaza ca, zilnic, vor circula doua trenuri pe ruta Perpignan-Figueras, pe un sens, cursa pentru pasageri avand o durata de 20 de minute.

Astfel de proiecte ar trebui sa fie implementate in toate tarile cu probleme de infrastructura feroviara, (aici trebuie sa mentionam si Romania), pentru a creste calitatea transportului pe calea ferata, atat pentru pasageri   (indispensabila in cazul in care se doreste dezvoltarea turismului), cat si pentru marfuri (schimburile economice si preturile produselor sunt direct influentate de calitatea transportului). Din pacate, sectorul public este inca reticent fata de initierea unor astfel de parteneriate, dar, in acelasi timp, si constient de faptul ca nu are resursele necesare sa asigure cetateanului servicii de transport moderne.

]]>

Posted on

Opinii cu privire la Legea parteneriatului public-privat

SCPA Ceparu si Irimia

In data de 1 noiembrie a.c. urmeaza sa intre in vigoare Legea Parteneriatului Public Privat, respectiv Legea nr. 178 din data de 01 octombrie 2010, publicata in data de 5 octombrie.

Mediile de specialitate au primit cu reticenta noul act normativ, mai ales ca urmare a criticilor formulate de Administratia Prezidentiala, desi reglementarea domeniului parteneriatului public-privat a fost indelung asteptata de marii actori din sectorul privat (in special firmele ce activeaza pe piata constructiilor), care, afectati de criza financiara, asteptau noi oportunitati de lansare a unor proiecte pe termen lung, finantate din fonduri publice.

Consultantii critica suprapunerea noii legi cu O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii,care reprezinta o transpunere a legislatiei comunitare in dreptul intern. Critica este sustinuta de prevederile art. 44 din noul act normativ, conform carora „In cazul în care se îndeplinesc condiţiile unui proiect de parteneriat public-privat şi nu se încalcă interese de ordin public, dispoziţiile prezentei legi pot fi aplicate şi în cazul activităţilor relevante definite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare – Cap.VIII – Contracte sectoriale, Secţiunea 1 – Activităţi relevante.” Specialistii reclama lipsa unor prevederi care sa stabileasca cu claritate cazurile in care sunt aplicabile prevederile Legii parteneriatului public privat si cazurile care intra sub incidenta O.U.G. 34/2006.

De asemenea, publicarea in sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) a anuntului de intentie a unui parteneriat public-privat (conform art. 24 din Lege) poate crea confuzie pe piata, ca urmare a neoperarii distinctiei dintre regimul juridic general prevazut de OUG. nr. 34/2006 si cel derogatoriu, prevazut de noul act normativ. Conform opiniei specialistilor in domeniul achizitiilor publice, acest sistem de informare publica este destinat exclusiv asigurarii publicitatii procedurilor de atribuire reglementate de o directiva a Comisiei Europene si transpusa prin O.U.G. nr. 34/2006, “iar utilizarea sa in alte scopuri poate constitui o masura de natura a contraveni dreptului comunitar”, fapt pentru care este necesar sa se stabileasca o alta modalitate de publicitare a initiativelor in acest domeniu, diferita de SEAP.

Reprezentantii mediului de afaceri si-au exprimat nemultumirea si cu privire la eliminarea transparentei in procesul de selectie a partenerului privat de catre institutia/organismul  initiator al unui astfel de parteneriat, considerand ca procedura negocierii nu face decat sa creasca puterea discretionara a partenerului public atat cu privire la criteriile de selectie aplicabile, cat si cu privire la aprecierea negocierilor.

Art. 14 al noului act normativ stabileste clar etapele necesar a fi parcurse pentru incheierea unui parteneriat public privat, dar nu stabileste criterii de evaluare:

a) iniţierea proiectului de parteneriat public-privat prin publicarea anunţului de intenţie de către partenerul public;

b) analiza şi selecţia preliminară a unor investitori privaţi, premergătoare încheierii acordului de proiect care este în sarcina partenerului public;

c) negocierea este etapa prin care autoritatea publică derulează consultări cu investitorii privaţi selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv valoarea investiţiei, perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, cu investitorii selectaţi;

d) încheierea contractului de parteneriat public-privat.

Criticile privind inexistenta unor criterii transparente si clare care sa asigure corectitudinea procedurii de selectie si negociere ar putea fi rezolvate prin adoptarea unor norme metodologice care sa stabileasca in amanunt modalitatea de evaluare a potentialilor parteneri privati, fara a lasa institutiei/entitatii publice libertatea de a-si alege partenerul pe criterii subiective si fara a tine cont de eficienta economica a proiectului.

Desi actul normativ a fost considerat ca fiind departe de a crea un mecanism de acordare a contractelor transperent si accesibil tuturor, incalcand principiul nediscriminarii (desi este invocat in art.3), acesta este in vigoare si urmeaza a fi aplicat. Singura modalitate de remediere a problemelor invocate de potentialii beneficiari este adoptarea unor norme de aplicare a legii care sa completeze si sa corecteze aceste lacune/inadvertente juridice.

Normele metodologice ale Legii nr.178/2010 urmeaza a fi publicate in jurul datei de 1 decembrie a.c., fapt pentru care vom continua analiza noului cadrul legislativ al parteneriatului public privat dupa completarea  actului normativ.

]]>