Tag: decizie

Avocat Florin IRIMIA

Curtea de Justitie a Comunitatii Europene (CJCE) s-a pronuntat recent asupra legalitatii utilizarii procedurilor de negociere fara publicitate in Germania.  In opinia Comisiei Europene, care a sesizat instanta, autoritatile contractante au utilizat abuziv procedura in cauza.

Decizia CJCE, pronuntata in cauza n° C 275/08 Comisia Europeana c/ Germania, se refera la atribuirea unui contract avand ca obiect un program informatic destinat gestiunii inmatricularii automobilelor, procedura organizata de catre un organism public german. Ca urmare a unei plangeri, in temeiul art. 226 din Tratatul CE, Comisia a informat Republica Federala Germana ca, in opinia sa, incheierea contractului fara organizarea unei proceduri de atribuire la nivel european este contrara art. 6 coroborat cu art. 9 din Directiva 93/36/CEE privind Contractele publice de furnizare echipamente.

In raspuns, statul german a aratat ca procedura in cauza facuse deja obiectul unei contestatii respinse definitiv de catre instantele nationale, motiv pentru care nu se mai justifica demararea de catre Comisia Europeana a unei proceduri de verificare.

Comisia a emis insa un aviz motivat impotriva Germaniei aratand ca litigiul national nu avea acelasi obiect cu procedura de „infringement”, demarata in baza art. 226 din Trataul CE.

Referitor la admisibilitatea procedurii demarate de catre Comisia Europeana, CJCE a invocat jurisprudenta sa constanta conform careia Comisia nu trebuie sa demonstreze un anumit interes pentru a actiona. Aceasta, in interesul general comunitar, are ca misiune sa vegheze din oficiu la aplicarea in Statele membre a legislatiei europene.

Curtea a aratat de asemenea, ca procedurile de recurs nationale sunt diferite fata de procedura de „infringement” atat prin partile in litigiu cat si prin finalitate, prima categorie de proceduri fiind destinate sa protejeze interesele ofertantilor, pe cand cea de-a doua asigura respectarea dreptului comunitar in interes general.

Pe fondul cauzei, CJCE a aratat ca, potrivit directivelor europene, utilizarea proceduriii de negociere fara asigurarea publicitatii, desi este exceptionala, poate fi utilizata in mai multe situatii, in special in cazul in care contractul nu poate sa fie atribuit decat unui anumit operator economic, in situatie de urgenta sau atunci cand nicio oferta corespunzatoare nu a fost depusa initial.

Atunci cand CJCE analizeaza o procedura de atribuire exceptionala, se evoca urmatoarele principii : dispozitiile referitoare la procedurile exceptionale trebuie sa faca obiectul unei interpretari stricte si ii apartine celui care se prevaleaza de asa-zisele derogari sa faca dovada ca anumite circumstante exceptionale justifica utilizarea procedurilor in cauza. In speta solutionata prin decizia din 15 octombrie 2009, autoritatea contractanta a negociat in mod direct cu un singur prestator de servicii. Republica Federala Germana a invocat ca inlocuirea unui program informatic existent a fost motivata de aparitia unor probleme tehnice si a unor intreruperi totale ale sistemului. De asemenea, s-a sustinut ca numai un anumit program putea sa-l inlocuiasca pe cel existent avand in vedere specificatiile tehnice. Ori, Comisia europeana a aratat ca exista produse concurente susceptibile sa asigure aceleasi functii.

Curtea de Justitie a Comunitatii Europene a constatat ca Republica Federala Germana s-a limitat sa respinga produsul unui operator economic concurent, afirmand ca doar oferta titularului programului deja utilizat corespunde nevoilor sale.

Pentru CJCE, simpla afirmatie conform careia contractul de furnizare nu poate fi atribuit decat unui anume furnizor deoarece concurentul nu ofera un produs care sa satisfaca exigentelor tehnice, nu reprezinta o circumstanta exceptionala care sa justifice utilizarea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt. Instanta a stabilit ca autoritatea contractanta in cauza nu a procedat la « cautari serioase », la nivel european, pentru a identifica potentiali concurenti.

Ramane de stabilit ce semnificatie are notiunea de « cautari serioase » invocata de catre instanta. Mai mult, trebuie vazut cum pot fi dovedite aceste cautari, deoarece CJCE isi intemeiaza o parte din motivare pe aceasta notiune.

Mai intai, pare logic sa spunem ca analiza in cauza trebuie sa se raporteze la dimensiunea pietei, dar fara sa se poata fixa un prag de exigenta minimala. In ceea ce priveste sarcina probei, chestiunea este mai delicata : in speta, Curtea nu a trebuit sa se pronunte asupra acestui lucru, astfel ca discutia ramane dechisa.

Republica Federala Germana a invocat de asemenea urgenta deosebita pentru a justifica utilizarea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare.

Guvernul german a raspuns Comisiei Europene ca problemele tehnice care afectau programul informatic aflat in curs de utilizare nu puteau fi eliminate rapid, fapt care justifica folosirea unei proceduri urgente.

Totusi, Curtea de Justitie a Comunitatii Europene a amintit conditiile referitoare la urgenta : trebuie sa existe un eveniment imprevizibil, de o urgenta incompatibila cu termenele cerute de celelalte tipuri de proceduri si de o legatura de cauzalitate intre evenimentul imprevizibil si situatia de urgenta rezultata. Curtea a aratat apoi ca defectiunile au aparut incepand cu anul 2005 si ca mai multe luni au trecut intre decizia inlocuirii programului folosit, inceperea negocierilor si incheierea contractului care a avut loc in decembrie 2005.

In aceste circumstante, autoritatea contractanta ar fi putut sa lanseze o cerere de oferte mult mai devreme pentru a rezolva situatia si sa respecte astfel principiul transparentei. Curtea de Justitie a Comunitatii Europene a considerat ca in aceste conditii, autoritatea contractanta nu putea invoca factorul de urgenta.

Curtea a reamintit ca dispozitiile art. 6, alin. 3 din Directiva 93/96 prevad ca, numai in masura in care este strict necesar si exista o urgenta deosebita, autoritatile contractante pot sa incheie un contract de furnizare printr-o negociere fara publicarea unui anunt de participare. In speta, este evidenta nerespectarea acestor prevederi legale comunitare de catre autoritatea contractanta germana.

]]>

Avocat Florin IRIMIA

In fapt, primaria unui mare oras a organizat, in temeiul OUG nr. 34/2006, in calitate de autoritate contractanta, o licitatie deschisa pentru atribuirea unui contract de achizitie publica avand ca obiect lucrari. Aceasta procedura de atribuire a fost initial anulata, fiind reluata ulterior cu anumite modificari in privinta obiectului (care cuprindea lucrari suplimentare) si a valorii estimate (care a fost majorata).

La a doua procedura de atribuire a depus oferta un singur operator economic, care participase si la procedura anulata.

Pe parcursul activitatii de evaluare, urmare a solicitarii de clarificari a autoritatii contractante, unicul ofertant a furnizat justificari cu privire la preturile propuse. Astfel, s-au prezentat ofertele de pret de la funizorii materialelor si echipamentele care vor utilizate in executia viitoarelor lucrari.

Ulterior, prin comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractanta a adus la cunostinta acestui ofertant faptul ca oferta sa a fost declarata neconforma pe motiv ca s-ar fi constatat  o crestere nejustificata a valorii ofertei financiare fata de oferta similara depusa la procedura anterioara. Declararea neconformitatii acestei oferte (singura depusa) a atras anularea procedurii de atribuire, in conformitate cu art. 209 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 34/2006.

Urmare a unei contestatii depuse de catre singurul ofertant, acest rezultat al procedurii de atribuire a fost considerata ca fiind nelegala de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Admitand contestatia, CNSC a considerat ca in mod nejustificat a fost respinsa ca neconforma singura oferta depusa si a decis continuarea procedurii de atribuire prin reevaluarea acestei oferte. In opinia noastra, solutia pronuntata de catre Consiliu este temeinica, avand in vedere argumentele pe care le expunem succint in continuare.

Potrivit dispozitiilor art. 36 alin. (2) lit. c) din HG nr. 925/2006, o oferta este considerata neconforma daca “conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate”.

Aceste dispozitii legale, invocate de catre autoritatea contractanta ca motiv al respingerii ofertei depuse nu sunt aplicabile in prezenta speta.

Astfel, pentru a retine caracterul neconform al unei oferte in baza textului de lege sus-citat, trebuie indeplinite cumultiv doua conditii:

–         preturile ofertate nu sunt rezultatul liberei concurente;

–         preturile un pot fi justificate.

Prin continutul adresei de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractanta nu a facut dovada indeplinirii acestor doua conditii imperative prevazute de lege. Astfel, nu se motiveaza de ce s-a considerat ca preturile propuse in singura oferta depusa nu ar fi rezultatul liberei concurente. Pentru a se stabili cu precizie eventualul caracter neconcurential al unor preturi, era absolut necesar ca acestea sa fie comparate cu preturi oferite de catre operatori economici concurenti.

Faptul ca a fost depusa o singura oferta la licitatia organizata de primarie nu este un motiv care sa exonereze autoritatea contractanta de obligatia de a verifica in piata preturile propuse pentru produsele care sunt folosite in executia lucrarilor, obiect al viitorului contract. In lipsa unor elemente de comparatie, nu se putea retine in niciun caz faptul ca preturile ofertate de catre unicul ofertant nu ar fi rezultatul liberei concurente.

Mai mult, sustinerile autoritatii contractante conform carora pretul ofertat in cadrul celei de-a doua proceduri de atribuire ar fi superior celui propus in cadrul unei licitatii anterioare, sunt mai mult decat nefondate. Astfel, nu are nicio relevanta pretul ofertat intr-o alta procedura, important fiind ca pretul propus la licitatia in cauza sa fie justificat. Iar acesta, astfel cum am aratat mai sus, a fost justificat de catre ofertant prin prezentarea ofertelor furnizorilor de materiale.

In comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractanta face referire la o licitatie deschisa anterioara, licitatie anulata. Aceasta procedura initiala avea o alta valoare estimata cu  mult inferioara procedurii care a fost contestata. Mai mult, obiectul celei de-a doua proceduri este partial diferit, cuprinzand lucrari suplimentare in raport cu prima procedura.

De asemenea, se cuvine mentionat ca propunerea financiara a ofertantului castigator a fost inferioara valorii estimate a viitorului contract de achizitie publica. Prin urmare, autoritatea contractanta nu poate invoca ca pretul ofertat de catre operatorul economic contestator ar fi unul neconcurential, din moment ce ea insasi a estimat costuri similare pentru executia lucrarilor obiect al contractului de achizitie publica.

Avand in vedere argumentele expuse, este evident ca autoritatea contractanta a ales un motiv neinspirat de respingere a singurei oferte depuse la procedura de atribuire, oferta care trebuia declarata castigatoare. Vigilenta ofertantului si decizia corecta pronuntata de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor au salvat insa de la anulare procedura de atribuire, solutie care este in beneficiul autoritatii contractante.

]]>