Tag: data de la care curge termenul de contestatie

Posted on

Decizie CNSC

Oferte neobişnuit de scăzute Schimbarea motivării contestaţiei

Prin contestaţia nr. ■/29.05.2012, înregistrată la CNSC cu nr. ■/30.05.2012, depusă de SC BB SRL, cu sediul în ■, CUI ■, privind procedura de cerere de oferte organizată de AC, prin ■, cu sediul în ■, în calitate de autoritate contractantă, pentru atribuirea contractului de lucrări de construcţii pentru agrement turistic, contestatoarea a solicitat anularea deciziei comunicată cu adresa nr. ■/24.05.2012 şi a celei prin care a fost desemnată oferta câştigătoare, obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire, reevaluarea ofertelor clasate pe locurile 1, 2 şi 3, precum şi la stabilirea ofertei câştigătoare şi verificarea îndeplinirii de către autoritatea contractantă prin aplicarea criteriului de atribuire „preţul cel mai scăzut”.

În baza legii şi a documentelor depuse de părţi, CNSC

DECIDE:

În temeiul art. 278 al. (5) şi (6) din OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, respinge ca nefondată contestaţia formulată de SC BB SRL, în contradictoriu cu AC, prin ■, şi dispune continuarea procedurii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 al. (3) din OUG 34/2006. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de zece zile de la comunicare.

MOTIVARE

În luarea deciziei s-au avut în vedere următoarele: Prin contestaţia ce face obiectul prezentei cauze, SC BB SRL a solicitat cele menţionate în partea introductivă a deciziei, arătând că autoritatea contractantă i-a comunicat, prin adresa nr. ■/ 24.05.2012, că, în urma stabilirii clasamentului final, oferta sa a fost clasată pe locul 4, cu preţul de ■ lei, fără TVA. Oferta desemnată câştigătoare a fost cea depusă de asocierea SC M SRL – SC N SA, fiind clasată pe locul 1, cu preţul de ■ lei, fără TVA. Contestatoarea opinează că preţul ofertat de asocierea desemnată câştigătoare este neobişnuit de scăzut, întrucât reprezintă 80% din valoarea estimată a contractului, aceasta fiind de ■ lei, fiind aplicabile dispoziţiile art. 36¹ al. (1) din HG 925/2006 şi art. 202 din OUG 34/2006. Pentru considerentele evocate, contestatoarea solicită Consiliului să verifice dacă autoritatea contractantă a făcut aplicarea dispoziţiilor mai sus invocate. Pe locul 2 a fost clasată oferta depusă de SC Q SRL cu o valoare de ■ lei, iar pe locul 3 oferta depusă de SC W SRL, cu o valoare de ■ lei, valoarea acestora fiind sub 85% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică. Contestatoarea a solicitat consultarea dosarului achiziţiei publice. În punctul său de vedere asupra contestaţiei, înregistrat la Consiliu cu nr. ■/ 07.06.2012, AC, prin ■, a făcut precizarea că valoarea de referinţă privind stabilirea preţului aparent neobişnuit de scăzut, în cazul procedurii în cauză, s-a calculat conform dispoziţiilor art. 202 al. (1)¹ din ordonanţă, cu modificările şi completările ulterioare coroborate cu dispoziţiile art. 36¹ din HG 925/2006. Având în vedere că, în cadrul procedurii de achiziţie aflată în derulare, au fost depuse 7 oferte acceptabile, valoarea estimată, faţă de care se analizează existenţa unui preţ aparent neobişnuit de scăzut este, în conformitate cu prevederile art. 202 al. (1)¹ din ordonanţă şi art. 36¹ din HG 925/2006, media aritmetică a celor 5 oferte financiare, respectiv ■ lei, fără TVA (fără poziţiile 1 şi 7). Dat fiind că 85% din această valoare este ■ lei, niciuna dintre ofertele financiare depuse în cadrul procedurii nu are un preţ aparent neobişnuit de scăzut. Contestaţia depusă de SC BB SRL este considerată nefondată. Prin adresa nr. ■/20.06.2012, înregistrată la Consiliu cu nr. ■/20.06.2012, SC BB SRL a transmis concluzii scrise, în urma studierii dosarului achiziţiei în data de 12.06.2012. Contestatoarea aduce argumente suplimentare aspectelor criticate iniţial în contestaţie, sesizând presupuse nereguli în propunerea financiară a SC M SRL – SC N SA, prin raportare la cerinţele caietului de sarcini. Dosarul achiziţiei publice şi documentele necesare soluţionării cauzei au fost înregistrate la Consiliu sub nr. ■/07.06.2012. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reţine următoarele: Procedura de atribuire aplicată de AC, prin ■, în vederea atribuirii contractului de lucrări de construcţii pentru agrement turistic, este cererea de oferte. Conform invitaţiei de participare nr. ■/■.04.2012, publicată în SEAP, data limită de depunere a ofertelor a fost 09.05.2012, ora 10, iar deschiderea acestora a fost programată pentru aceeaşi dată, ora 11. Valoarea estimată a contractului este ■ lei, fără TVA. Ulterior evaluării ofertelor şi comunicării rezultatului procedurii de atribuire cu adresa nr. ■/24.05.2012, pentru motivele evocate anterior, SC ■ SRL a depus la Consiliu contestaţia în analiză. Trecând la soluţionarea pe fond a cauzei, Consiliul constată că, pentru procedura în cauză, au fost depuse şapte oferte, cu următoarele preţuri, fără TVA: – SC M SRL – SC N SA – ■ lei; – SC Q SRL – ■ lei; – SC W SRL – ■ lei; – SC BB SRL – ■ lei; – SC R SRL – ■ lei; – SC S SRL – ■ lei; – SC T SRL – ■ lei. Prin raportul procedurii de atribuire nr. ■/23.05.2012 au fost declarate admisibile toate ofertele depuse, în urma aplicării criteriului de atribuire „preţul cel mai scăzut” fiind desemnată câştigătoare oferta M SRL – SC N SA, oferta contestatoarei clasându-se pe locul patru. Potrivit art. 202 din OUG 34/2006 “(1) În cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului, în scris şi înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv. (1¹) O ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, atunci când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv sau, în cazul în care în procedura de atribuire sunt cel puţin 5 oferte care nu sunt considerate inacceptabile şi/sau neconforme, atunci când preţul ofertat reprezintă mai puţin de 85% din media aritmetică a ofertelor calculată fără a se avea în vedere propunerea financiară cea mai mică şi propunerea financiară cea mai mare”. În cazul analizat, fiind considerate admisibile şapte oferte pentru determinarea preţului neobişnuit de scăzut trebuia calculată media aritmetică a ofertelor, fără luarea în calcul a celor cu valoarea cea mai mare, respectiv cea mai mică. Astfel, calculând media aritmetică a celor cinci oferte (cu excepţia celor depuse de SC M SRL – SC N SA şi SC T SRL) rezultă că aceasta este ■ lei, 85% din această medie aritmetică reprezentând ■ lei. Întrucât toate preţurile ofertate sunt peste pragul rezultat, neputând fi considerate ca fiind neobişnuit de scăzute, autoritatea contractantă nu avea obligaţia de a solicita ofertanţilor justificarea preţurilor, cum în mod greşit susţine contestatoarea. Dispoziţiile legale neimpunând o astfel de obligaţie pentru autoritate, nici Consiliul nu o poate obliga, printr-o decizie, în acest sens. Întrucât potrivit legislaţiei preţurile ofertate în cauză nu sunt neobişnuit de scăzute, AC nu avea motive să solicite justificarea/ fundamentarea lor. Este lipsit de relevanţă aspectul că preţul ofertelor de pe locurile 1, 2 şi 3 reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată, câtă vreme în speţă preţul neobişnuit de scăzut se determină în funcţie de valoarea rezultată prin aplicarea procentului de 85% la media aritmetică a ofertelor, în urma evaluării existând şapte oferte admisibile. Singurul motiv pentru care contestatoarea a solicitat anularea rezultatului procedurii a fost cel legat de considerarea preţurilor neobişnuit de scăzute ale ofertanţilor clasaţi pe locurile 1, 2 şi 3, aspect care a fost soluţionat de Consiliu în paginile precedente. Separat de respectivul punct, în urma studierii dosarului cauzei, prin adresa nr. ■/ 20.06.2012, la distanţă de aproape o lună de la aflarea rezultatului procedurii, SC BB SRL a înaintat Consiliului un document intitulat “concluzii scrise”, în care a detaliat o serie de motive pentru care ofertele ar fi trebuit, în opinia sa, să fie considerate neconforme, motive exterioare contestaţiei. În contestaţia formulată, în afara motivului legat de depăşirea procentului de 85% din valoarea estimată a preţurilor ofertate, nu a existat o altă critică privind respectarea sau nu a caietului de sarcini. SC BB SRL a luat cunoştinţă de comunicarea privind rezultatul procedurii, act pe care îl atacă, încă din 25.05.2012, dată de la care era obligată să îşi formuleze motivele pe care se sprijină contestaţia, iar nu să vină după aproape o lună cu alte motive, suplimentare celor iniţiale, legate între altele de nerespectarea caietului de sarcini atât de ofertele aflate pe locurile 1, 2 şi 3, cât şi de celelalte oferte admisibile. Persoana vătămată sesizează Consiliul, într-un termen anume dat, cu o contestaţie care trebuie să cuprindă obligatoriu motivarea în fapt şi în drept a ei, după cum a procedat şi SC BB SRL. Nicăieri în cuprinsul cap. IX din ordonanţă nu se aminteşte că persoana vătămată îşi poate schimba motivarea contestaţiei prin care s-a delimitat cadrul judecăţii, astfel încât Consiliul să analizeze alte motive decât cele cu care a fost învestit în termenul legal de contestare. Aşadar, completarea contestaţiei cu noi acuzaţii la adresa autorităţii, în afara termenului legal de contestare a actului vătămător, este incompatibilă cu dispoziţiile normative în vigoare. Contestaţia se depune la Consiliu şi la autoritate, aceasta din urmă o transmite imediat celorlalţi ofertanţi – care se pot asocia sau o pot combate – şi îşi construieşte apărarea în funcţie de motivele din cuprinsul contestaţiei. Concluziile scrise nu o pot repune pe contestatoare în termenul de contestare pentru motive suplimentare celor din contestaţie, constate ca urmare a studierii dosarului cauzei. În procesul civil, concluziile scrise nu reprezintă altceva decât un mijloc de a sintetiza dezbaterile, cu referire punctuală la probele administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se bazează apărările sau pretenţiile părţilor. Ordonanţa pe linia achiziţiilor publice dispune la art. 275 al. (5) şi art. 276 că procedura în faţa Consiliului este scrisă, deci fără dezbateri orale, şi că trebuie încheiată în 20 de zile de la primirea dosarului achiziţiei publice, principalul său avantaj fiind celeritatea maximă. Contradictorialitatea, transparenţa şi dreptul la apărare în procedură se manifestă prin transmiterea contestaţiei de către reclamantă către autoritatea contractantă, care la rândul ei o transmite celorlalţi ofertanţi la procedură (pentru a se putea asocia la ea sau o combate) şi depune la Consiliu punctul său de vedere asupra ei. Concluziile scrise nu pot schimba cadrul procesului, prin suplimentarea motivelor de contestaţie, pentru că ele nu sunt supuse regulilor de comunicare de mai sus, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că s-ar compromite principalul avantaj al procedurii de soluţionare a contestaţiei, adică celeritatea ei. Altfel spus, odată învestit în termen prin contestaţie cu un motiv de nelegalitate a actului autorităţii contractante, Consiliul nu poate fi reînvestit după expirarea termenului prescris de contestare cu alte motive de nelegalitate şi pe care nici nu le-ar putea analiza în cele mai puţin de 20 de zile de soluţionare rămase la dispoziţia sa. Este adevărat că ordonanţa, în art. 275 al. (6), recunoaşte dreptul părţilor de a depune concluzii scrise în cursul procedurii, însă instituţia juridică a concluziilor scrise nu se confundă cu cea a completării elementelor esenţiale ale contestaţiei, cum ar fi obiectul, motivarea sau chiar semnarea. Aşadar, contestatoarea din cauza examinată are o viziune greşită asupra noţiunii de “concluzii scrise”, înţelegând prin aceasta că poate să aducă noi acuzaţii la adresa autorităţii contractante. În realitate, concluziile scrise, astfel cum reiese chiar din denumirea lor, constituie o expunere finală a argumentaţiei asupra cererii supuse dezbaterii, nu o nouă motivare a cererii. Astfel fiind, este evidentă tardivitatea motivelor suplimentare, nefiind admisă motivarea contestaţiei oricând, pe măsură ce contestatorul descoperă noi motive din diverse surse. Prin urmare, motivele suplimentare aduse de SC BB SRL nu vor fi analizate de Consiliu, întrucât au fost prezentate tardiv. În acelaşi sens s-au pronunţat şi curţile de apel. Astfel, în decizia civilă nr. 1753 din 25.03.2009, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a reţinut că „în raport de formularea cererii completatoare a plângerii intimata a invocat excepţia inadmisibilităţii, arătând că, potrivit dispoziţiilor art. 283 al. (3) din ordonanţă, coroborate cu cele ale art. 304¹ C. pr. civ., plângerea formulată împotriva deciziei Consiliului se soluţionează după regulile prevăzute pentru judecata recursului, cu indicarea motivelor de nelegalitate şi netemeinicie înăuntrul termenului de plângere. Excepţia inadmisibilităţii cererii completatoare este întemeiată, urmând a fi admisă, cu consecinţa respingerii acesteia. Astfel, coroborând dispoziţiile art. 270 şi 283 din ordonanţă cu cele ale art. 304 C. pr. civ., petenta avea obligaţia să indice motivele pe care îşi întemeiază plângerea, precum şi dezvoltarea acestora, prin însăşi plângerea formulată ori separat, însă în cadrul termenului legal de formulare a acesteia, respectiv 10 zile de la comunicarea deciziei atacate. Cum cererea precizatoare nu cuprinde motive de ordine publică ce pot fi invocate în afara termenului prevăzut de lege pentru motivarea plângerii, de oricare din părţi sau de instanţă din oficiu, cererea completatoare şi modificatoare depusă de petentă este inadmisibilă. De asemenea, Curtea de Apel Constanţa, Secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, în decizia civilă nr. 185/ CA din 19.05.2010 a reţinut că «instanţa, din oficiu, invocă excepţia tardivităţii precizărilor depuse la dosar de petentă. Se reţine că, potrivit art. 283 al. (3) din OUG 34/2006, procedura aplicabilă în cauză este cea a recursului declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, procedură prevăzută de art. 304¹ C. pr. civ. În atare situaţie, dispoziţiile art. 303 şi 306 din cod se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte depunerea motivelor plângerii, astfel că formularea aşa numitului „punct de vedere” prin care se invocă noi critici după împlinirea termenului de motivare a plângerii va fi sancţionată cu nulitatea motivelor şi neanalizarea lor de către instanţa de recurs». În considerarea celor prezentate, dat fiind că autoritatea contractantă nu avea obligaţia de a solicita justificarea preţurilor ofertelor de pe locurile 1, 2 şi 3, în temeiul art. 278 al. (5) din OUG 34/ 2006, Consiliul va respinge ca nefondată contestaţia formulată de SC BB SRL.

]]>

Posted on

Solutionarea contestatiilor in lumina noilor prevederi legale (II)

Avocat Florin IRIMIA

Articol publicat in Revista de achizitii publice

Am discutat in articolul anterior despre modalitatea de clacul a termenului de contestatie si despre introducerea unei “taxe” de solutionare a contestatiilor. In cele ce urmeaza, vom aborda o alta noutate ale carei consecinte grave nu au fost, foarte probabil, avute in vedere de legiuitor.

Posibilitatea incheierii contractului dupa emiterea deciziei CNSC sau a sentintei Tribunalului

Ca urmare a adoptarii OUG nr. 76/2010, autoritatea contractanta are dreptul de a incheia contractul de achizitie publica ulterior pronuntarii deciziei CNSC sau a hotararii prin care se solutioneaza contestatia in prima instanta.

In redactarea anterioara a OUG nr. 34/2006, se prevedea imposibilitatea incheierii contractului pana la solutionarea irevocabila a contestatiilor formulate impotriva procedurii de atribuire.

Noua masura, desi favorabila autoritatilor contractante si desfasurarii cu celeritate a procedurilor de atribuire, este de natura sa aduca atingere dreptului la aparare si ingradeste accesul la justitie al operatorilor economici.

Astfel, in situatia in care se va admite plangerea impotriva unei decizii CNSC sau recursul declarat impotriva hotararii Tribunalului care a solutionat contestatia in prima instanta, iar contractul de achizitie publica a fost deja incheiat, va fi imposibila adoptarea unor masuri de remediere eficiente.

Pentru a ilustra cat mai bine aceasta deficienta a noii masuri, va propun sa luam ca exemplu ipotetic contestatia depusa de un operator economic impotriva respingerii ofertei sale de participare la procedura de atribuire. Prin contestatie, acesta va solicita Consiliului sau Tribunalului reevaluarea ofertelor depuse, inclusiv a ofertei sale pe care o considera admisibila.

Sa presupunem ca aceasta contestatie va fi respinsa in prima instanta iar autoritatea contractanta va semna contractul de achizitie publica. Ulterior, ca urmare a admiterii recursului impotriva deciziei, respectiv a hotararii de respingere a contestatiei, Curtea de Apel va constata ca rezultatul procedurii de atribuire este nelegal. Avand insa in vedere ca, prin incheierea contractului, procedura de atribuire s-a finalizat, nu se va mai putea dispune insa reevaluarea ofertelor. In acest caz, contestatorul nu va mai avea deschisa decat calea solicitarii de despagubiri sau a anularii contractului, in conditiile restricitive prevazute de OUG nr. 34/2006.

In concluzie, introducerea dreptului de semnare a contractului dupa solutionarea contestatiei in prima instanta, conduce la imposibilitatea restabilirii legalitatii, in sensul dispunerii unor masuri de remediere eficiente.

O alta critica care poate fi formulata referitor la acesta modificare legislativa se refera la modalitatea in care aceasta a fost exprimata. Astfel, se mentioneaza ca « autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după pronunţarea deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau după pronunţarea hotărârii în primă instanţă, dar nu înainte de expirarea termenelor de aşteptare ».

Observam ca textul de lege face referire la momentul pronuntarii deciziei CNSC sau a hotararii primei instante, iar nu la momentul comunicarii acesteia. Aceasta exprimare este eronata, in masura in care data luarii la cunostinta a deciziei CNSC sau a hotararii de fond este data la care partile in litigiu receptioneaza decizia sau hotararea in cauza, data care nu corespunde  cu momentul pronuntarii, existand un decalaj de timp (in special in cazul hotararilor judecatoresti).

In practica, daca in cazul hotararilor judecatoresti este posibila aflarea solutiei consultand condica sedintei de judecata (a doua zi de la pronuntare), in cazul deciziilor CNSC, continutul deciziei nu poate fi cunoscut decat in momentul comunicarii acesteia sau prin consultarea paginii de internet a Consiliului, exclusiv in prima zi a fiecarei sapatamani.

Prin urmare, s-ar impune reformularea textului de lege in sensul mentionarii posibilitatii de incheiere a contractului dupa luarea la cunostinta a deciziei CNSC sau a hotararii primei instante.

De asemenea, din continutul art. 256 indice 3 din OUG nr. 34/2006, astfel cum acesta a fost modificat, reiese ca autoritatea contractanta poate incheia contractul dupa respingerea contestatiei “dar nu inainte de expirarea termenelor de asteptare”. O intrebare fireasca pe care o formulam citind textul de lege este urmatoarea: cum se calculeaza aceste termene de asteptare? de la data pronuntarii deciziei CNSC sau a hotararii primei instante sau de la data comunicarii rezultatului procedurii?

Sa presupunem ca in data de 01.09.2010 a fost comunicat rezultatul procedurii de atribuire iar termenul de asteptare inainte de semnarea contractului de achizitie publica este de 6 zile. Impotriva acestui rezultat s-a formulat contestatie in data de 05.09.2010. In data de 20.09.2010, CNSC pronunta decizia de respingere a contestatiei, decizie comunicata autoritatii contractante in data de 22.09.2010. Intrebare : poate semna autoritatea contractanta contractul de achizitie publica cu ofertantul declarat castigator ?

Aplicand dispozitiile art. 205 din OUG nr. 34/2006, calculam termenul de asteptare de la momentul comunicarii rezultatului procedurii. In situatia in care nu s-ar fi depus contestatie (care suspenda incheierea contractului), termenul de asteptare ar fi expirat in data de 06.09.2010, in data de 07.09.2010 fiind posibila semnarea contractului de achizitie publica. Prin urmare, la data depunerii contestatiei (05.09.2010), mai ramasese o zi din termenul de asteptare. Daca adaugam aceasta zi la data de 20.09.2010 (data pronuntarii deciziei CNSC), rezulta ca termenul de asteptare se implineste in data de 21.09.2010. Prin urmare, in data de 22.09.2010 (data primirii deciziei CNSC), autoritatea contractanta poate incheia contractul de achiztie publica.

In situatia in care contestatorul a primit decizia CNSC in aceeasi zi cu autoritatea contractanta sau ulterior, acesta nu va mai avea nici macar timpul necesar pentru formularea unei cereri de supendare a procedurii de atribuire, pentru a evita incheierea contractului.

Oricum, chiar si in cazul in care termenul de asteptare ar fi mai lung (daca depunerea contestatiei are loc imediat dupa comunicarea rezultatului procedurii de atribuire), este putin probabil ca acesta sa fie suficient pentru obtinerea in instanta a unei deciziii de suspendare a procedurii de atribuire.

In aceste conditii in care este aproape imposibila evitarea incheierii contractului de achizitie publica, decizia CNSC sau a instantei de fond vor « pecetlui » rezultatul procedurii de atribuire, chiar si daca acesta este nelegal. Astfel, ofertantul  care a formulat contestatie, se vede practic lipsit de un grad de jurisdictie in masura in care formularea recursului va avea ca unica finalitate pregatirea unei eventuale actiuni in despagubiri, fara posibilitatea reluarii procedurii de atribuire prin reevaluarea ofertelor.

Prin urmare, aplicarea noilor prevederi ale art. 256 indice 3 din OUG nr. 34/2006 poate conduce la imposibilitatea restabilirii legalitatii in situatia in care procedura de atribuire s-a desfasurat in mod necorespunzator, rezultatul acesteia ramanand valabil.

O alta consecinta negativa a posibilitatii incheierii contractului dupa solutionarea contestatiilor in prima instanta poate fi aceea a obligarii autoritataii contractante la plata de despagubiri catre ofertantul care era indreptatit sa obtina atribuirea contractului de achizitie publica. In aceasta situatie in care autoritatea contractanta va plati atat pretul contractului ofertantului declarat in mod nelegal castigator, cat si despagubiri ofertantului neindreptatit, este evindenta incalcarea flagranta a principiului utilizarii eficiente a fondurilor publice.

In concluzie, desi prin modificarea dispozitiilor art. 256 indice 3 din OUG nr. 34/2006, legiuitorul a urmarit urgentarea finalizarii procedurilor de atribuire, mijlocul ales nu este cel mai indicat, consecintele negative fiind mult mai grave decat beneficiul urmarit.

Este adevarat ca solutionarea irevocabila a litigiilor in materie de achizitii publice este de lunga durata si a condus in repetate randuri la intarzierea finalizarii unor investitii urgente si chiar la pierderea fondurilor (inclusiv europene) destinate acestora. Insa, evitarea acestor situatii s-ar fi realizat prin simpla aplicare a dispozitiilor OUG nr. 34/2006 referitoare la solutionarea cu celeritate a litigiilor in materie de achizitie publica.

In practica, desi sunt prevazute termene de judecata scurte, incarcatura instantelor de judecata nu permite respectarea acestora. Totusi, aceasta deficienta de organizare a sistemului judiciar romanesc nu trebuia in niciun caz remediata prin introducerea unor prevederi legale care aduc o grava atingere celor mai importante principii juridice : liberul acces la justitie, dreptul la un proces echitabil, dublul grad de jurisdictie.

]]>

Posted on

Solutionarea contestatiilor in lumina noilor prevederi legale (I)

Avocat Florin IRIMIA

Articol publicat in Revista de Achizitii publice

Drept o noua dovada a incoerentei legislative specifice tarii noastre, OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii s-a modificat din nou, dupa ce a suferit deja nu mai putin de sapte revizuiri anterioare. Modificarile au fost operate prin OUG nr. 76/2010, intrata in vigoare incepand cu 2 iulie 2010, data publicarii sale.

Sa incercam insa sa privim aceasta noua modificare dintr-un punct de vedere optimist, ca fiind o concretizare a intentiei legiuitorului roman de a ameliora actele normative in vigoare, de a le armoniza cu legislatia europeana si de a le adapta practicii in domeniu.

Trecem peste tardivitatea adoptarii acestor modificari de mult anuntate (desi suntem in prezenta unei ordonante de urgenta), trecem si peste faptul ca in speta, ca si in alte multe situatii, executivul a luat locul legislativului (majoritatea modificarilor OUG nr. 34/2006 nu au fost inca aprobate prin lege).

Ne vom opri asupra celor mai importante modificari, asteptate cu mult intere, respectiv cele care privesc modalitatea de solutionare a contestatiilor formulate in procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica.

In cele ce urmeaza va propunem sa analizam daca recenta OUG nr. 76/2010 a ameliorat dispozitiile anterioare referitoare la contestatii sau, dimpotriva, consecintele adoptarii sale vor fi mai degraba negative in acest domeniu. In acest sens, vom aborda succesiv modificarile care, in opinia noastra, vor provoca discutii intense.

1. Termenele de contestatie

Prin redefinirea anumitor termeni utilizati in cuprinsul OUG nr. 34/2006, noile reglementari clarifica anumite situatii care au facut obiectul unor interpretari divergente.

O clarificare utila este oferita cu privire la semnificatia notiune de « zile » si, implicit la calculul termenului exprimat in zile. Astfel, OUG nr. 76/2010 precizeaza ca termenele exprimate in zile incep sa curga de la inceputul primei ore a primei zile a termenului si se incheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile. De asemenea, se mentioneaza ca ziua in care a avut loc un eveniment sau s-a realizat un act al autoritatii contractante nu este luata in calcul.

Din aceste dispozitii care nu exceleaza prin claritate, intelegem ca termenele se calculeaza incepand cu prima ora a zilei urmatoare in care a fost emis un act si pana la sfarsitul ultimei ore a ultimei zile.

Desi nu se prevede in mod expres, coroborand art. 256² (care face referire la notiunea de zile) cu art. 3 lit. z) din OUG nr. 34/2006, rezulta ca aceasta modalitate de calcul se aplica si termenelor de contestatie.

Prin urmare, prin exceptie de la regula de drept comun instituita de Codul de procedura civila, in cazul contestatiilor intemeiate pe dispozitiile OUG nr. 34/2006, data limita de depunere se calculeaza astfel : nu se ia in calcul ziua in care in care incepe termenul, insa se va include ziua in care termenul se incheie.

Pana la aceasta modificare, desi au existat pareri diferite, practica le-a pus capat, stabilind ca termenul de depunere a unei contestatii se calculeaza potrivit art. 101 din Codul de procedura civila, fara a se lua in calcul nici ziua in care incepe sa curga termenul si nici ziua in care acesta se incheie. Practic, cand se contesta un act al autoritatii contractante emis in data de 01.08.2010 iar termenul era de 5 zile, data limita de  formulare a unei contestatii era inclusiv 07.08.2010.

In prezent, acest termen va fi mai scurt cu o zi, avand in vedere ca se va lua in calcul ziua in care se sfarseste termenul, respectiv data de 06.08.2010.

Este de observat ca aceasta modalitate de calcul a termenelor, stabilita de Regulamentul european (CEE, EURATOM) Nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971, se coreleaza cu perioadele minime de asteptare de dinaintea semnarii contractelor de achizitie publica. Astfel, potrivit art. 205 din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractanta nu are dreptul de a incheia contractul inainte de expirarea unui termen de 6 sau 11 zile (in functie de valoarea estimata a contractului) dupa data comunicarii rezultatului procedurii de atribuire.

2. Instituirea unei « taxe » de solutionare a contestatiilor

O masura mai putin laudabila pe care noua reglementare o aduce consta in introducerea unei penalitati care se aplica operatorului economic a carei contestatie se respinge.

Astfel, potrivit art. 2781 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, « În măsura în care Consiliul respinge contestaţia, autoritatea contractantă va reţine contestatorului din garanţia de participare în raport cu valoarea estimată a contractului următoarele sume:

a) între 63.000 lei şi 420.000 lei inclusiv – 1% din această valoare;

b) între 420.001 lei şi 4.200.000 lei inclusiv – 4.200 lei + 0,1% din ceea ce depăşeşte 420.001 lei;

c) între 4.200.001 lei şi 42.000.000 lei inclusiv – 7.980 lei + 0,01% din ceea ce depăşeşte 4.200.001 lei;

d) între 42.000.001 lei şi 420.000.000 lei inclusiv – 11.760 lei + 0,001% din ceea ce depăşeşte 42.000.001 lei;

e) între 420.000.001 lei şi 4.200.000.000 lei inclusiv – 15.540 lei + 0,0001% din ceea ce depăşeşte 420.000.001 lei;

f) peste 4.200.000.001 lei – 19.320 lei + 0,00001% din ceea ce depăşeşte 4.200.000.001 lei ».

In primul rand, trebuie sa recunoastem o oarecare “abilitate” a legiuitorului care, dornic sa limiteze numarul important de contestatii, fara sa insituie in mod direct o taxa judiciara de timbru (interzisa in materie administrativ-jurisdictionala), gaseste o modalitate de a sanctiona contestatorii care nu au castig de cauza.

Desi la o prima vedere pare o masura inteligenta, nu suntem convinsi nici de constitutionalitatea dispozitiei legale in cauza si nici de eficienta acesteia.

Astfel, caracterul de taxa « mascata » al retinerii unei parti din garantia de participare intra in contradictie cu gratuitatea caii administrativ-jurisdictionale.

Dupa cum mentionam intr-un articol anterior, Constitutia Romaniei prevede in mod expres ca procedurile administrativ-jurisdictionale de solutionare a litigiilor sunt facultative si gratuite. Din acest motiv, este imposibila taxarea contestatiilor formulate in fata CNSC, indiferent sub ce forma se realizeaza aceasta. In aceste conditii, suntem convinsi ca invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 2781 alin. (1) din OUG nr. 34/2006 nu se va lasa prea mult asteptata, fara sa putem insa sa facem aprecieri in ceea ce priveste modul de solutionare a unei astfel de exceptii de catre Curtea Constitutionala.

Referitor la eficienta sanctiunii pecuniare care se aplica operatorilor economici a caror contestatie nu este admisa, este putin probabil ca noua regula va stopa tendinta accentuata de contestare a procedurilor de atribuire.

In opinia noastra, cuantumul « penalitatii » prevazute de art. 278¹ din OUG nr. 34/2006 nu este suficient de ridicat pentru a descuraja operatorii economici care intentioneaza sa formuleze contestatie, indiferent de buna sau de reaua lor credinta. Mai mult, grila de calcul a sumei care va fi retinuta din garantia de participare este favorabila operatorilor economici care contesta procedurile de atribuire a contractelor cu o valoare estimata ridicata. Astfel, in mod paradoxal, cu cat valoarea contractului este mai mare, cu atat este mai redusa « penalitatea » aplicata contestatorului.

Ce se intampla insa cu contestatiile abuzive indreptate impotriva documentatiei de atribuire sau a altor acte emise anterior depunerii ofertelor de participare ? In aceasta situatie, neexistand o garantie de participare constituita, nu se va retine contestatorului nimic, un eventual abuz de drept ramanand practic nesanctionat. Astfel, desi sunt mai numeroase contestatiile depuse impotriva rezultatului procedurii de atribuire, nu putine sunt cazurile in care contestatiile care vizeaza documentatia de atribuire au condus la blocarea procedurilor sau chiar la anularea acestora.

De asemenea, dintr-o simpla analiza a textului de lege sus-citat, observam o deficienta de exprimare care va conduce, cu siguranta, la interpretari diferite. Astfel, se mentioneaza expres ca se va retine din garantia de participare daca « Consiliul respinge contestatia ». Ce se intampla insa daca instanta este cea care respinge contestatia ? Procedam la o interpretare restrictiva a dispozitiei in cauza si consideram ce se retine din garantia de participare numai si numai daca contestatia a fost solutionata de Consiliu ? Sau interpretam prin analogie si ajungem la concluzia ca, indiferent cine respinge contestatia (Consiliul sau instanta), operatorul economic contestator va fi sanctionat ?

Sa speram ca practica va raspunde rapid la aceste intrebari si nu se va ajunge la situatii care vor naste litigii suplimentare exclusiv cu privire la retinerea partiala a garantiei de participare.

Un alt motiv de critica a noii reguli consta in faptul ca masura sanctionarii are un caracter unilateral si inechitabil, in sensul ca se penalizeaza exclusiv operatorii economici a caror contestatie nu a fost considerata intemeiata de catre Consiliu. Astfel, in situatia admiterii contestatiei, autoritatea contractanta nu va plati nimic contestatorului, desi se constata o culpa a acesteia in derularea procedurii de atribuire. Observam ca, si in aceasta situatie, ne incadram in tendinta legislativa, din ce in ce mai accentuata, de protectie a autoritatilor contractante.

]]>

Posted on

Contestatie impotriva documentatiei de atribuire. Data de la care curge termenul de contestatie. Exceptia tardivitatii – DECIZIE C.N.S.C.

Avocat Florin IRIMIA

Contestatie impotriva documentatiei de atribuire.

Data de la care curge termenul de contestatie. Exceptia tardivitatii.

Prin contestaţia nr. ……../………, înregistrată la CNSC sub  nr. ……../08.01.2009, depusă de SC………SRL, cu sediul în ……………., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ………….., având CUI ………….., reprezentată prin …………-Administrator, formulată împotriva cerinţelor prevăzute în documentaţia de atribuire (Cap. IV al fişei de date a achiziţiei, respectiv Situaţia economico-financiară), întocmită de …………………….., cu sediul în ……………………, în calitate de autoritate contractantă în procedura, licitaţie deschisă cu etapă finală licitaţie electronică, organizată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică având ca obiect „Furnizare a pachetului cu produse lactate şi panificaţie pentru Programul lapte-corn pentru anul şcolar 2008-2009″, s-a solicitat Consiliului obligarea autorităţii contractante la modificarea fişei de date prin eliminarea cerinţei de calificare contestate.

În baza documentelor depuse de părţi, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR

DECIDE:

Admite excepţia invocată de autoritatea contractantă şi respinge contestaţia ca tardivă.

Dispune continuarea procedurii de atribuire.

Prezenta decizie este obligatorie, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 alin. (3) din OUG nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare.

MOTIVARE

În luarea deciziei s-au avut în vedere următoarele: SC ……………. SRL a formulat contestaţia nr. …………./………., înregistrată la CNSC sub nr. ………….., împotriva fişei de date întocmită de …………………….., în calitate de autoritate contractantă în cadrul procedurii, licitaţie deschisă cu etapă finală licitaţie electronică, organizată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică având ca obiect „Furnizare a pachetului cu produse lactate şi panificaţie pentru Programul lapte-corn pentru anul şcolar 2008-2009″, solicitând refacerea ei.

În fapt, contestatoarea afirmă că, în urma publicării în SEAP a anunţului de participare nr. ……………., a ridicat, în data de 19.11.2008, de la sediul autorităţii contractante, documentaţia de atribuire aferentă procedurii mai sus menţionate. Astfel, în urma analizării fişei de date a constatat că, autoritatea contractantă impunea, ca cerinţă de calificare, „bilanţul contabil, la data de 31.12.2007, vizat şi înregistrat de organele competente, cu rezultat financiar pozitiv”. Astfel, raportat la cerinţa amintită, contestatoarea consideră „restrictivă lipsa prevederii care să permită ofertanţilor dovedirea capacităţii financiare prin prezentarea Bilanţului contabil, la data de 31.12.2008, care pentru societatea noastră are rezultate financiare maibune decât cele pe anul 2007″. Pentru acest motiv, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă a încălcat principiul tratamentului egal prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 34/2006, prin stabilirea unei cerinţe de calificare restrictive, care poate duce la respingerea nejustificată a unui ofertant.

Faţă de cele arătate, contestatoarea solicită Consiliului „să dispuneţi refacerea Fişei de date a achiziţiei cu extinderea cerinţei conform căreia „Se soilcită – Bilanţul contabil, la data de 31.12.2007, vizat şi înregistrat de organele competente, cu rezultat financiar pozitiv” şi reformularea ei în scopul acceptării Bilanţului contabil, la data de 31.12.2008″.

Contestatoarea îşi întemeiază cererile din contestaţie pe dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 34/2006 şi art. 8 alin. (1) din HG nr. 925/2006..

În susţinerea celor susţinute, contestatoarea depune, în copie, documentaţia de atribuire şi dovada notificării contestaţiei către Consiliul Judeţean Brăila.

Prin adresa nr. ……………, înregistrată la CNSC sub nr. ………………., autoritatea contractantă a transmis Consiliului punctul de vedere la contestaţia înaintată de SC ………………… SRL, solicitând respingerea acesteia ca nefondată.

În fapt, autoritatea contractantă aminteşte că, în conformitate cu prevederile programului anual de achiziţii, a organizat procedura de licitaţie deschisă cu etapă finală licitaţie electronică, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Furnizare a pachetului cu produse lactate şi panificaţie pentru Programul lapte-corn pentru anul şcolar 2008-2009″. De asemenea, autoritatea contractantă arată că, urmare a unei contestaţii anterior formulate, soluţionate conform deciziei CNSC nr. …………….., contestatoarei – SC …………………… SRL, cu adresa nr. …………………., i-au fost comunicate măsurile privind atât reluarea procedurii cât şi modificarea Fişei de date a achiziţiei. Totodată, autoritatea contractantă precizează că, în data de 08.01.2009, a înregistrat, sub nr. ……………, notificarea contestaţiei depusă de SC ………… SRL. Prin urmare, autoritatea contractantă arată că, intervalul de timp 24.12.2008 – 08.01.2009 este mai mare de 10 zile de la data luării la cunoştinţă a Fişei de date modificată, iar prin raportare la valoarea estimată a contractului de achiziţie publică, termenul de formulare a contestaţiei este depăşit. Astfel că, faţă de cele arătate, autoritatea contractantă solicită Consiliului respingerea contestaţiei ca tardivă. Pe fond, autoritatea contractantă arată că, prin fişa de date a achiziţiei la punctul IV.3.9 Situaţia economico – financiară, s-a solicitat ca cerinţă de calificare „susţinerea indicatorilor lichiditate generală şi solvabilitate patrimonială prin Bilanţul contabil la data de 31.12.2007, vizat şi înregistrat de organele competente, cu rezultate financiare pozitive”. Astfel, autoritatea contractantă precizează că la stabilirea acestei cerinţe s-a avut în vedere următoarele:

– procedura este iniţiată în anul 2008;

– toate cerinţele au fost stabilite corespunzător momentului iniţierii procedurii;

– prelungirea termenului de depunere a ofertelor, urmare a depunerii unei contesaţii, nu este motiv de schimbare a cerinţei de calificare, privind prezentarea bilanţului contabil la 31.12.2007, respectiv’ acceptarea prezentării bilanţului contabil la 31.12.2008 deoarece până la termenul depunerii ofertelor, respectiv 12.01.2009 ,,nu se adoptă” normele de întocmire şi depunere a bilanţurilor pentru anul 2008.

Faţă de cele prezentate şi având în vedere că au fost respectate prevederile legale referitoare la modul de evaluare a ofertelor depuse pentru atribuirea contractului de „„Furnizare a pachetului cu produse lactate şi panificaţie pentru Programul lapte-corn pentru anul şcolar 2008-2009″, autoritatea contractantă solicită Consiliului respingerea contestaţiei ca fiind nefondată.

Autoritatea contractantă, transmite Consiliului, ataşat punctului de vedere, copia dosarului achiziţiei publice şi corespondenţa purtată cu agenţii economici precum şi programul anual al achiziţiilor publice.

Faţă de poziţiile exprimate de cele două părţi şi de documentele depuse la dosar. Consiliul reţine cele ce urmează:

Consiliul, în temeiul prevederilor art. 278 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, cercetând cu întâietate excepţia tardivităţii contestaţiei invocată de autoritatea contractantă, constată temeinicia acesteia, în aprecierea asupra acestei finalităţi a cauzei.

Consiliul a luat act de faptul că …………………………., în calitate de autoritate contractantă, a iniţiat procedura de achiziţie, prin licitaţie deschisă, pentru atribuirea contractului de achiziţie publică având ca obiect „Furnizare a pachetului cu produse lactate şi panificaţie pentru Programul   lapte-corn   pentru   anul   şcolar   2008-2009″,   prin publicarea în SEAP a anunţul de participare nr. ……………………

In acelaşi timp, Consiliul a avut în vedere faptul că, contestatoarea, potrivit anunţului de participare, a avut posibilitatea procurării, în mod  gratuit,  a  documentaţiei  de  atribuire  până  la  data  de 19.11.2008. De asemenea. Consiliul a solicitat contestatoarei, prin adresa nr. …………………., să-şi precizeze poziţia faţă de tardivitatea criticilor formulate, prin raportare la data luării la cunoştinţă a prevederilor documentaţiei de atribuire.

Prin adresa de răspuns,  transmisă  prin  fax şi înregistrată  la  CNSC sub nr. ………………….,    contestatoarea    susţine:    „contestaţia    este formulată în termen conform art. 272 alin. (4) din OUG nr. 34/2006 completată şi modificată prin OUG nr. 143/2008″. Or, în condiţiile în care, prin contestaţie sunt criticate cerinţe de calificare specificate de autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire. Consiliul apreciază că, prin raportare la data luării ei la cunoştinţă de către contestatoare (publicarea în SEAP) termenul de învestire a Consiliului este depăşit în prezenta cauză. Mai mult, Consiliul ia act de faptul că cerinţa contestată este cuprinsă şi de anunţul de participare, la cap. III.2.2) Capacitatea economică şi financiară.

Astfel, prin raportare la valoarea estimată a contractului de achiziţie publică, precizată la cap. II.2.2) din anunţul de participare, termenul de contestare, conform prevederilor art. 272 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, se împlinea la 15.12.2008.

Prin urmare, în temeiul alin. (1), (5) şi (6) ale art. 278 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul, fără cercetarea pe fond a cererii, admiţând excepţia invocată de autoritatea contractantă respinge contestaţia ca fiind tardiv înaintată şi dispune continuarea procedurii de atribuire.

]]>