Ec. Ecaterina Milica DOBROTĂ
Zefirul de martie ne-a adus, pe lângă mărţişoarele tradiţionale, şi niscai turbulenţe provocate de dezbaterile pe marginea proiectului de modificare a HG nr.925/2006.
După apariţia în noiembrie 2012 a OUG nr.77, prin care s-a modificat şi completat OUG nr.34/2006, anumite prevederi au rămas fără norme de aplicare.
În acest sens, din 22 ianuarie 2013, ANRMAP a supus consultării publice, pe siteul omonim, proiectul menţionat anterior.
Legiuitorul a propus articole noi, completări mult aşteptate ale celor existente, menite a lămuri modalitatea de aplicare a OUG nr. 77/2012.
Timp de 30 de zile, actorii implicaţi în achiziţiile publice şi-au formulat sugestiile, punctele de vedere asupra celor 89 de modificări legislative (inclusiv articole/alineate noi) din cadrul proiectului.
La începutul acestei luni, după analiza opiniilor participanţilor, ANRMAP a emis un nou proiect de modificare a hotărârii.
Dintre articolele propuse spre modificare, câteva suscită o analiză aprofundată, prin prisma implicațiilor:
– Art. 4 alin. (10) – nou „Autoritatea contractantă publică programul anual al achizițiilor publice, în format electronic în SEAP, cât mai curând posibil după aprobarea/rectificarea bugetului propriu.”
Acest alineat (10), pentru a reflecta realitatea, ar trebui completat cu posibilitatea de actualizare, în SEAP, ori de câte ori se impune o modificare a programului achiziţiilor. Se observă că prevederea impusă nu va conduce în niciun caz la o eficientizare a achizițiile publice, din contră va fi o atribuţie în plus pentru cei responsabili şi o încărcare inutilă a sistemului informatic.
– Art. 8 alin.(3)–alin.(4) – noi:
„(3) În situaţia prevăzută la art. 28 alin. (7) şi art. 29 alin. (21) din ordonanţa de urgență criteriile de calificare şi selecţie se raportează la valoarea estimată a contractului fără cuantumul aferent procentului de diverse şi neprevăzute.
(4) Atunci când ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau servicii, autoritatea îşi propune să achiziţioneze noi lucrări/servicii, în condiţiile art. 122 lit. j) sau art. 252 lit. k) din ordonanţa de urgenţă, nivelurile solicitate pentru criteriile de calificare şi selecţie aferente procedurii aplicate pentru atribuirea contractului iniţial se raportează la valoarea estimată a contractului fără luarea în considerare a lucrărilor/serviciilor similare ce se vor achiziţiona ulterior.”
Cele două alineate noi, ce par a explicita art.28, ar trebui completate cu detalii privind modalitatea de întocmire şi evaluare a ofertei.
– Art. 11 alin. (4) „Pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare prevăzute la art. 176 din ordonanţa de urgenţă, ofertantul are dreptul de a prezenta iniţial doar o declaraţie pe propria răspundere, semnată de reprezentantul său legal, prin care confirmă că îndeplineşte cerinţele de calificare astfel cum au fost solicitate în documentaţia de atribuire.”
După cum se observă, a fost eliminat din cuprinsul alineatului (4) fraza „Declaraţia va fi însoţită de o anexă în care ofertantul trebuie să menţioneze succint, dar precis, modul concret de îndeplinire a respectivelor cerinţe – inclusiv, dacă au fost solicitate, diverse valori, cantităţi sau altele asemenea.”
Dintre toate cele 89 de modificări, art.11 alin (4) a provocat o adevărată furtună printre autorităţile contractante.
În primul rând, prin faptul că va îngreuna inutil procesul de evaluare.
În al doilea rând, prin necorelarea cu legislaţia existentă, respectiv cu HG nr.1660/2006. În contextul european, în care se bate monedă pe aplicarea într-un procent cât mai mare a licitaţiilor electronice, ţinta fiind de 100%, noua variantă a art.11 alin (4) va pune frână acestui proces. La procedurile on line, autoritatea contractantă va fi în imposibilitate de a verifica modul de îndeplinire a cerinţelor doar printr-o simplă declaraţie.
– Art. 111 alin. (4) „În cazul în care susţinerea terţului vizează îndeplinirea cerinţelor minime de calificare legate de experienţa similară sau îndeplinirea unui nivel minim al cifrei de afaceri, angajamentul ferm prezentat de ofertant/candidat trebuie să prevadă care sunt obligaţiile terţului şi să garanteze autorităţii contractante faptul că, în cazul în care contractantul întâmpină dificultăţi pe parcursul derulării contractului, persoana susţinătoare se obligă să se implice direct în îndeplinirea reglementară a obligaţiilor contractuale.”
Noutatea este dată de înlocuirea sintagmei „îndeplinirea completă şi reglementară a obligaţiilor contractuale” cu sintagma „să se implice direct în îndeplinirea reglementară a obligaţiilor contractuale.”, fiind eliminată obligativitatea îndeplinirii integrale a contractului
Modificarea acestui articol a stârnit controverse, din cauza situaţiilor anormale de acceptare a susţinerii cifrei de afaceri şi a experienţei similare şi de implicare, chiar şi parţială, la nevoie a terțului în executarea contractului. Ceea ce intra in contradicţie cu art 204^1 din ordonanţă.
Astfel, secţiunile alocate în legislaţia românească susţinătorului ar trebui regândite în spiritul instituit de art.48 alin. (3) din Directiva 18/2004: „După caz şi pentru un contract determinat, un operator economic poate menţiona capacităţile altor entităţi, indiferent de ce caracter legal au relaţiile dintre el şi respectivele entităţi. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorităţii contractante că va dispune de mijloacele necesare prezentând, de exemplu, angajamentul respectivelor entităţi în acest sens.”
Aşa cum am precizat încă de la început, acestea sunt doar o parte din sugestiile de modificare, impunându-se revizuirea şi a altor articole.
Cu cât va fi mai repede definitivată, implicit şi aprobată noua versiune a hotărârii, cu atât va fi mai facilă aplicarea OUG nr. 34/2006.
]]>
