Revista AEXA – Publicația experților în achiziții publice și fonduri europene
Documentele întocmite de comisia de evaluare I
Ec. Ecaterina Milica DOBROTĂ
Activitatea comisiei de evaluare se reflectă în documentele întocmite de aceasta, din momentul deschiderii ofertelor şi până la atribuirea contractului: procesul verbal al şedinţei de deschidere, procese verbale intermediare de evaluare, solicitări de clarificări, eventual o notă justificativă de prelungire a perioadei de evaluare, probabil o notă de solicitare suplimentare fonduri, raportul procedurii, comunicări ale rezultatului procedurii. Toate acestea, pentru a avea calitatea de înscrisuri oficiale, trebuie semnate, datate şi înregistrate la autoritatea contractantă. Înainte însă de a deschide ofertele, fiecare membru al comisiei de evaluare trebuie să completeze o declaraţie de confidenţialitate şi imparțialitate. După cum impune art. 75 alin. (1) din HG nr.925/2006: ”Comisia de evaluare şi membrii cooptaţi au obligaţia de a semna pe propria răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care se angajează să respecte prevederile art. 74 şi prin care confirmă că nu se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese.” Prin Ordinul nr. 302/2011, ANRMAP a standardizat numai formatul procesului verbal al şedinţei de deschidere şi al raportului procedurii de atribuire. Deşi comisia întocmeşte şi alte înscrisuri. Până la apariţia acestui act normativ, autorităţile contractante utilizau modelele din Ordin nr. 155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică (abrogat prin Ordinul ANRMAP nr. 80/30.04.2009). Diferenţele dintre cele două ordine au provocat o adevărată revoluţie în stilul de lucru al comisiilor de evaluare. În opinia mea, documentele instituite de Ordin 302 reflectă, întradevăr, modalitatea concretă şi corectă în care trebuie analizate ofertele, noul act fiind un instrument de lucru absolut necesar comisiei de evaluare. Nu voi prezenta, în expunerea de faţă, ceea ce se regăseşte în Ordinul nr.302/2011, doar voi interveni cu elemente suplimentare, pe care le consider necesare a fi consemnate în evaluare. În procesul verbal al şedinţei de deschidere, aşa cum ne indică art. 33 alin. (4) din HG nr.925/2006, „se consemnează modul de desfăşurare a şedinţei respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte, consemnându-se totodată lista documentelor depuse de fiecare operator economic în parte.” O primă sugestie o voi face asupra identificării si înregistrării caracteristicilor fiecărei garanţii de participare: tipul documentului, valoarea, valabilitatea (pentru scrisoarea de garanţie bancară şi poliţa de asigurare). În acest mod, comisia poate face dovada respectării condiţiilor de participare ale ofertanţilor şi, totodată, motivul unei eventuale respingeri, cauzată de neconstituirea garanţiei în cuantumul, forma şi pentru perioada de valabilitate solicitată în documentaţia de atribuire. Un alt punct ce trebuie atins în PV al şedinţei de deschidere este legat de aducerea la cunoştinţa participanţilor a denumirii tuturor operatorilor economici implicaţi, fie că sunt ofertanţi/candidaţi, ofertanţi asociaţi, subcontractanţi ori terţi susţinători. Acest lucru e util şi din perspectiva respectării noii dispoziţii inclusă în OUG nr. 34/2006: art. 69^2 alin. (2) „Autoritatea contractantă publică în SEAP denumirea şi datele de identificare ale ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/terţului susţinător, în termen de maximum 5 zile de la expirarea termenului-limită de depunere a candidaturilor/ofertelor, cu excepţia persoanelor fizice, pentru care se publică numai numele.” În acest sens, comisia trebuie să înscrie în acest PV numele tuturor ofertanţilor/ candidaţilor, a asociaţilor, subcontractanţilor, terţilor susţinători. Având numele tuturor participanţilor la procedura, va fi o bagatelă pentru autoritatea contractantă publicarea în SEAP a acestora. Atrag atenţia asupra modului de respectare a prevederii art. 69^2 alin. (2): în SEAP trebuie inclus un document doar cu numele participanţilor. În niciun caz nu se va posta procesul verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor. Aceasta este o greşeală frecvent întâlnită de la publicarea OUG nr.77/2012. Confuzia este produsă chiar de operatorul SEAP ce a creat un fişier intitulat „Procese verbale/ Declaraţii”. Dar nicăieri în legislaţie nu se impune afişarea proceselor verbale. Din contră, afişarea acestui document ar stârni discuţii inutile, presupuneri, speculaţii până la atribuirea contractului. Mai mult, afişarea oricărui proces verbal ar conduce la nerespectarea, de către membrii comisiei de evaluare, a celor declarate de aceştia înainte de deschiderea ofertei: păstrarea confidenţialităţii asupra conţinutului ofertelor, precum şi asupra oricăror alte informaţii prezentate de către candidaţi/ofertanţi. Referitor la lista documentelor depuse de fiecare operator economic, comisia trebuie să consemneze doar existenţa lor în procesul verbal de deschidere, fără a da citire informaţiilor din cadrul acestora. Este incorect a se înscrie, de exemplu, cifra de afaceri prezentată de un ofertant ori valoarea contractelor depuse pentru dovedirea experienţei similare. Dezvăluirea unor astfel de date ar conduce, din nou, la încălcarea confidenţialitatea asupra conţinutului ofertelor. Nu trebuie uitate nici documentele depuse de fiecare subcontractant ori terţ susţinător. În practică s-a constatat neconsemnarea declaraţiilor subcontractantului ori terţului susţinător, privind neîncadrarea în prevederile art.180, 181, 69.1 din OUG nr.34/2006, după caz. Aşa cum se ştie, la procedurile on line, nu se impune întocmirea unui PV al şedinţei de deschidere. Dar şi la o astfel de procedură, consider oportun a se consemna şi verifica, mai întâi, modul de constituire a garanţiei de participare. Cu atât mai mult cu cât nedepunerea la sediului autorităţii a scrisorii/ poliţei garanţiei de participare în original conduce la respingerea ofertei. A nu se uita şi menţionarea tuturor ofertanţilor, ofertanţilor asociaţi, subcontractanţilor ori terţilor susţinători. În plus faţă de procedura off line, la on line, în prima şedinţă trebuie consemnată depunerea în SEAP a ofertelor cu semnătură electronică sau nu (acesta fiind un alt motiv de respingere a ofertelor). Un alt element căruia trebuie să i se acorde o atenţie deosebită este legat de criteriul de atribuire. Ordinul nr. 302/2006 atinge, explicit, doar problema „preţului cel mai scăzut”. Însă legiuitorul, prin menţiunea „elementele principale ale ofertei şi lista documentelor depuse”, a lăsat posibilitatea consemnării şi a celorlalte componente ale criteriului de atribuire, în cazul aplicării „ofertei cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”. Asigurarea transparenţei procedurii este asigurată tocmai prin înscrierea tuturor factorilor de evaluare solicitaţi în documentaţia de atribuire şi ofertaţi de fiecare participant. Tot la secţiunea „elementele principale ale ofertei şi lista documentelor depuse” ar trebui consemnată depunerea acelor înscrisuri solicitate în Fişa de date la „Modul de prezentare a propunerii tehnice” şi „Modul de prezentare a propunerii financiare”, cum ar fi: graficul fizic şi valoric, Organizarea Lucrărilor – Formular nr. X, Metodologia pentru realizarea lucrării – Formular nr. Y; Anexa la propunerea financiară. Finalizând procesul verbal al şedinţei de deschidere, ajungem la etapa de analiză a ofertelor. Comisia studiază documentele depuse de fiecare ofertant. Unde este cazul, solicită clarificări, completări ale documentelor prezentate de aceştia pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare, sau pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate. Ordinul nr. 302/2011 nu face referire la întocmirea vreunui proces-verbal intermediar de evaluare (de altfel, chiar titlul documentului se referă doar la formularele standard ale Procesului-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor şi Raportului proceduri). Însă, mergând pe firul logic la HG nr.925/2006, se constată stringenţa elaborării unui PV intermediar: – comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor; – comisia de evaluare are obligaţia să întocmească înscrisuri prin care se formalizează deciziile adoptate în cadrul procesului de evaluare. Uimitor este faptul că, în 2013, încă mai există achizitori, cu state vechi de plată în compartimentul omonim al autorităţii contractante, ce nu consemnează deciziile comisiei de evaluare în procese verbale. Mai mult, uneori, preşedintele comisiei de evaluare decide singur, fără a se consulta cu toţi membrii comisiei. Să nu uităm de precizarea HG nr. 925/2006: „orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi”. Restul de 1/3 dintre membri dacă au păreri diferite, îşi vor prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală, ce se va constitui în parte integrantă a dosarului achiziţiei. În practică se mai întâlneşte şi cazul întocmirii unui proces verbal intermediar, în care sunt înscrise doar o parte din deciziile comisiei. Exemplu: în PV s-a înscris numai „se va solicita de la ofertantul ABC SRL transmiterea certificatului contractului de lucrări”. Din modul de expunere a problemei nu rezultă dacă e vorba de o clarificare sau completare formală, dacă se solicită un document lipsă, dacă se respectul tratamentul egal în raport cu ceilalţi ofertanţi, dacă nu cumva se creează un avantaj acelui ofertant. Nu se cunoaşte nici termenul de transmitere a răspunsului (stabilirea datei limită pentru primirea răspunsului reprezintă tot o decizie a întregii comisii). Abia în adresa către ofertant, semnată de preşedintele comisiei, se regăsesc detaliile de mai sus, ceea ce poate fi interpretată ca hotărâre a unei singure persoane. Concluzionând, orice decizie referitoare la evaluarea ofertelor se ia prin consultarea tuturor membrilor comisiei şi se consemnează într-un înscris, proces verbal, minută a şedinţei. Bineînţeles că acest document este semnat de toţi membrii echipei. Continuarea in numărul următor
]]>Principii de bază ce guvernează modificarea contractelor pe durata executării acestora
Consilier Juridic Daniel JURJ
Autoritățile contractante trebuie să acorde o atenție maximă amendării contractelor în perioada de implementare a acestora, deoarece pentru a evita afectarea condițiilor inițiale ale competiției, astfel de amendamente (fără reofertare) sunt permise doar în circumstanțe extrem de limitate şi sunt supuse următoarelor principii:
I. PRINCIPIUL SECURITĂȚII JURIDICE
Principiul securităţii juridice impune ca aprecierea privind obligația de desfășurare a unei proceduri de atribuire să aibă loc întotdeauna ex ante, adică la momentul încheierii tranzacției. Astfel, atât din punctul de vedere al autorității contractante și al partenerului său contractual, cât și din cel al concurenților nereținuți, este necesar ca la momentul efectuării tranzacției să se poată deja stabili dacă o procedură de atribuire trebuie sau nu trebuie să fie derulată. Luarea în considerare a unor circumstanțe ulterioare este posibilă cel mult atunci când acestea au putut fi anticipate cu certitudine încă din momentul efectuării tranzacției.
II.PRINCIPIUL TRATAMENTULUI EGAL
Principiul egalităţii de tratament între ofertanţi are ca obiectiv favorizarea unei concurenţe corecte şi efective între operatorii economici participanţi la o achiziţie publică, impune ca toţi ofertanţii să dispună de aceleaşi şanse în elaborarea ofertelor lor şi presupune prin urmare ca acestea să fie supuse aceloraşi condiţii pentru toţi competitorii. Trebuie exclusă posibilitatea ca autoritățile publice contractante să ofere un tratament preferențial ofertanului câştigător și ca acestea să se ghideze, în cazul modificării contractului de achiziție public, după alte considerente decât cele de ordin economic.
III. PRINCIPIUL TRANSPARENŢEI
Principiul transparenţei constituie corolarul principiului egalităţii de tratament şi are ca scop să garanteze faptul că este înlăturat riscul de favoritism şi de arbitraj din partea autorităţii contractante. Acesta presupune ca toate condiţiile şi modalităţile de modificare a contractului să fie formulate clar, precis şi univoc în anunţul de participare.
IV.PRINCIPIULUI EFICACITĂȚII ECONOMICE.
Important este ca întotdeauna să fie cunoscute condițiile pe care autoritatea contractantă, la data modificării contractului, le-ar fi putut primi pe piață. Astfel trebuie verificat dacă, la momentul modificării contractului, alți posibili ofertanţi ar fi putut oferi autorității contractante serviciul solicitat la un preț mai avantajos decât cel oferit de partenerul său contractual actual.
V. PRINCIPIUL MODIFICĂRII SUBSTANŢIALE A CONTRACTULUI
Înainte de a trece la orice fel de modificare a cerințelor inițiale ale unui contract, este necesar să aibă loc o evaluare critică a circumstanțelor respectivei modificări. Autoritățile contractante vor stabili dacă modificarea avută în vedere este, raportat la circumstanțele specifice ale contractului, substanţială sau nu. Modificările substanțialeale contractului, care, în mod concret, sunt de natură să dea naștere la o concurență neloială pe piața respectivă și să ofere partenerului contractual al autorității contractante un tratament preferențial față de ceilalți posibili ofertanţi necesită o nouă desfășurare a unei proceduri de atribuire. Se va reține existența unei modificări substanțiale a contractului mai ales în situația în care nu se poate exclude că alți potenţiali ofertanţi, datorită condițiilor inițiale mai puțin avantajoase, au fost împiedicați să depună o ofertă pentru obținerea unui contract de achiziții publice sau că aceștia, de data aceasta, în lumina noilor condiții contractuale, sunt interesați să depună o ofertă pentru obținerea unui contract de achiziții publice sau că un ofertant, care la acea vreme a fost lipsit de succes, ar putea, raportat la noile condiții contractuale, candida cu succes.
Nu se poate reține existența unei modificări substanțiale a contractului în cazul în care au avut loc adaptări pur tehnice ale contractului la circumstanțe externe modificate.
REFERINŢE
1. Decizia Curţii Europene de Justiţie din 13 martie 2008. Cauza C 454/06 Pressetext Nachrichtenagentur GmbH 2. Hotărârea Tribunalului din 12 martie 2008, Cauza T-332/03, Europen Network versus Comisia 3. Opinia serviciilor Comisiei cu privire la condițiile în care autoritățile contractante pot autoriza ordine de variație în contractele de lucrări publice, implementate prin devizul general, fără reofertarea contractului inițial. MARKT/C3/EP/kr (2012)677516
]]>Reforma directivelor privind achizițiile publice continuă
Avocat Florin IRIMIA
Articol publicat in Revista de achizitii publice
Am anunțat în articolele anterioare pregătirea, de către Comisia Europeană, a unor modificări ale reglementărilor comunitare în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică. În acest demers se înscrie și avizul publicat recent de Comitetul Regiunilor, organism cu rol consultativ care reprezintă autoritățile regionale și locale din Uniunea Europeană, promovând punctul de vedere al acestora asupra legislației europene.
Avizul Comitetului privește reforma directivelor “achiziții publice”, recomandările vizând, în principal, implementarea unor noi proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice și accesul întreprinderilor mici și mijlocii la contractele de achiziții publice.
Astfel, Comitetul consideră că utilizarea mai frecventă a procedurii de negociere poate favoriza accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice, în măsura în care aceste tipuri de societăți pun accentul pe cunoașterea produsului sau serviciului lor și nu pe procedura de atribuire a contractului de achiziție publică.
De asemenea, comitetul propune noi proceduri de atribuire cum ar fi cea denumită a “alegerii cetățeanului”. Este vorba de o procedură care reprezintă o soluție viabilă pentru contractele de achiziție publică în care libertatea cetățenilor de a alege un operator economic este importantă: contractele de prestări servicii destinate persoanelor. Această procedură prevede că toți ofertanții care îndeplinesc exigențele calitative și acceptă prețul (maxim) fixat de autoritatea contractantă, devin semnatari ai unui acord-cadru, urmând ca cetățenii să aleagă apoi operatorul de la care dorește să primească serviciile.
Propunerile Comitetului regional par interesante și există șanse importante ca forurile europene să le aibă în vedere în momentul adoptării viitoarelor modificări legislative.
Tot referitor la această reformă a achizițiilor publice, Comisia Europeană a pulicat recent un comunicat de presă prin care anunță rezultatele evaluării globale a impactului și eficacității legislației comunitare privind achizițiile publice. De asemenea, a fost publicat on line un raport de sinteză care cuprinde principalele puncte de vedere exprimate asupra modernizării politicii UE în domeniul achizițiilor publice.
Concluzia acestei evaluări este pozitivă, în sensul că directivele europene au permis instaurarea unei concurențe între operatorii economici, realizarea de economii și ameliorarea calității achizițiilor realizate. Astfel, deschiderea concurenței s-a tradus printr-o scădere a costurilor cu 4%, ceea ce reprezintă o economie de aproximativ 20 de miliarde de euro.
De asemenea, evaluarea arată că reforma directivelor a suscitat un mare interes în rândurile celor implicați în domeniul achizițiilor publice. Majoritatea participanților la evaluare sunt de acord cu simplificarea procedurilor, ameliorarea accesului la contractele de achiziții publice (în special pentru IMM-uri) și promovarea inovării. Așteptăm cu interes măsurile care vor fi adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru îmbunătățirea legislației achizițiilor publice, măsuri care nu vor întârzia să-și arate efectele pozitive, inclusiv în România.
]]>Procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice pe rolul instantelor de judecata- studii de caz
Avocat Florin IRIMIA
Articol publicat in Revista de achizitii publice
In Romania, toti actorii implicati in procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica invoca lipsa unei practici judiciare unitare in acest domeniu. Aceasta deficienta are drept consecinta o lipsa de previzibilitate a solutiilor care pot fi adoptate in rezolvarea litigiilor in materie de achizitii publice.
Situatia ar putea fi insa atenuata daca ar fi consultate si invocate mai des solutiile pe care le adopta instantele tarilor cu traditie in domeniul achizitiilor publice. In acest scop, va propun sa analizam cateva cazuri practice solutionate judicios de catre instantele franceze.
1. Prin Decizia nr. 323948 din data de 31 mai 2010, Consiliul de Stat francez a precizat regulile referitoare la solidaritatea membrilor unei asocieri intr-un litigiu privind responsabilitatea contractuala a acestora.
In speta, o asociere de operatori economici care executa un contract de consultanta tehnica a fost chemata in justitie de catre Statul francez pentru a repara prejudiciul creat ca urmare a supraincalzirii unei cladiri.
In fata judecatorului, un membru al asocierii, care a prezentat aparari diferite de cele ale celorlalti membri, a fost singurul condamnat pentru fapta retinuta in sarcina asocierii.
Pentru Consiliul de Stat, societatile care au format o asociere solidara pentru executarea contractului de achizitie publica sunt prezumate ca se reprezinta mutual in fata instantelor in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor contractuale. Reprezentarea aceasta tacita inceteaza insa in situatia in care, in fata instantei, membrii asociereii formuleaza concluzii divergente. Astfel, Consiliul de Stat a considerat ca instanta de apel a a judecat corect ca, actionand astfel, operatorul economic in cauza a decis sa puna capat reprezentarii mutuale in justitie a societatilor membre ale asocierii din care face parte.
2. In aceeasi zi de la sfarsitul lunii mai, Consiliul de Stat a statuat prin Decizia nr. 315851 asupra validitatii angajamentului asumat de catre un ofertant la o procedura de atribuire a unui contract de achizitie publica.
In cauza, o municipalitate a desfasurat, in anul 1999, o procedura de cerere de oferte avand ca obiect o lucrare de reabilitare a unor locuinte. O societate, a carei oferta a fost initial respinsa, a fost instiintata ulterior de faptul ca, in realitate, oferta sa a fost declarat castigatoare, prima adresa fiind eronata.
Societatea in cauza a refuzat sa incheie insa contractul de achizitie publica, motiv pentru care autoritatea contractanta a desemnat castigatoare oferta clasata pe urmatorul loc.
Ulterior, impotriva societatii care refuzase contractul, autoritatea a formulat o actiune in pretentii pentru suma reprezentand diferenta de pret intre oferta sa si cea careia i s-a atribuit in final contractul.
Pentru Consiliul de Stat francez, o astfel de actiune se cuvine a fi respinsa, pe motiv ca, adresa initiala a autoritatii contractante a avut ca efect « dezlegarea » societatii in cauza de angajamentul pe care si-l asumase de mentinere a ofertei de participare o anumita perioada. Prin urmare, contractul de achizitie publica nu mai putea fi semnat decat cu acordul expres al ofertantului.
3. In data de 17 martie 2010, prin Decizia nr. 308676, Consiliul de Stat francez s-a pronuntat asupra modificarilor aduse unui contract de achizitie publica pe parcursul executarii sale.
In speta, o comuna a incheiat un contract de achizitie publica cu un operator economic pentru constructia unui muzeu. In timpul executiei lucrarilor, comuna a acordat operatorului economic mai multe prelungiri ale termenului de finalizare a contractului.
Ca urmare a unui litigiu, atat Tribunalul administrativ din Paris cat si Curtea de Apel au condamnat comuna la plata in integralitate catre operatorul economic a pretului stabilit prin contract, desi comuna dorea sa fie aplicate penalitati de intarziere in executarea lucrarilor.
Pentru Consiliul de Stat, este permis oricand partilor, chiar si fara sa semneze un act aditional in acest sens, sa fie de acord cu derogarea la clauzele stabilite initial prin contract in ceea ce priveste penalitatile de intarziere. In aceasta situatie, Curtea de apel administrativa de la Paris nu a comis nicio eroare de drept stabilind, printr-o apreciere suverana, ca acordarea de catre comuna a amanarilor succesive a termenului de finalizare a contractului echivaleaza cu renuntarea la penalitatile de intarziere.
Ramane insa de vazut pana unde se poate deroga de la dispozitiile contractului initial.
]]>Studii de caz – contestare documentatie de atribuire
Avocat Florin IRIMIA
Un operator economic contesta documentatia de atribuire. Contestatia fiind depusa inainte de modificarea OUG nr. 34/2006, cu o zi inainte de data depunerii ofertelor s-a suspendat procedura de atribuire pana la decizia CNSC. Consiliul respinge ca nefondata contestatia si dispune reluarea procedurii de atribuire.
In aplicarea acestei decizii obligatorii si executorii, in data de 15 martie, autoritatea contractanta anunta tuturor operatorilor economici implicati in procedura de atribuire reluarea acesteia si noua data de depunere a ofertelor de participare. Comunicarea se realizeaza prin fax, pentru fiecare ofertant existand confirmarea transmiterii.
Procedura se continua, se depun ofertele, se dechid, si se procedeaza la evaluarea acestora.
In cursul acestei evaluari, in data de 20 aprilie, ofertantul X care participase initial la procedura dar care nu depusese oferta, transmite catre autoritatea contractanta o adresa prin care solicita sa i se comunice stadiul procedurii de atribuire, aratand ca dupa decizia de la CNSC nu mai stia nimic de procedura. I se raspunde ca, astfel cum i s-a comunicat deja in data de 15 martie, procedura de atribuire fusese reluata, ca se depusesera ofertele si ca se proceda la evaluarea acestora. La acest raspuns, autoritatea contractanta ataseaza si adresa initiala.
Ofertantul X depune contestatie solicitand Consiliului anularea adresei din 15 martie prin care se comunicase reluarea procedurii si a actelor subsecvente precum si fixarea unei noi date de depunere a ofertelor.
Decizia CNSC
Prin decizia pronuntata, in temeiul art. 278 alin. (5) din OUG nr. 34/2006, CNSC a respins contestatia ca tardiva, fara a mai proceda la analiza pe fond a acesteia.
In motivarea acestei solutii, Consiliul a facut aplicarea dispozitiilor art. 256² din OUG nr. 34/2006 (introdus prin OUG nr. 19/2009) potrivi carora se poate formula contestatie in termen de 5 sau 10 zile (in functie de valoarea contractului) de la data luarii la cunostinta de catre contestator a actului atacat.
In speta, avand in vedere valoarea estimata care urma a fi incheiat de catre autoritate contractanta (peste pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006), termenul limita de contestatie era de maxim 10 zile de la data luarii la cunostinta.
Ofertantul X contesta adresa din 15 martie prin care i s-a adus la cunostinta reluarea procedurii de atribuire ca urmare a emiterii deciziei CNSC. Adresa contestata a fost transmisa catre aceasta societate prin fax in data emiterii sale. Prin urmare, incepand cu aceasta data a inceput sa curga termenul de 10 zile in care putea fi formulata contestatie.
Consiliul a facut aplicarea dispozitiilor art. 60 din OUG nr. 34/2006 care prevad ca documentele scrise pot fi transmise prin oricare din modalitatile urmatoare: prin posta, prin fax, prin mijloace electronice sau prin orice combinatie a acestora. Autoritatea contractanta are dreptul de a impune in documentatia de atribuire modalitatile de comunicare pe care intentioneaza sa le utilizeze.
In cauza, nu s-a precizat nicio modalitate speciala de transmitere a documentelor. Astfel, a considerat CNSC, comunicarea putea sa se realizeze si prin fax. Mai mult, toate actele procedurii de atribuire au fost transmise catre operatorii economici prin fax. Inclusiv cu societatea contestatoare se purtase toata corespondenta prin fax, fara sa existe niciun incident.
Prin raportul emis de aparatul de fax anexat se realizeaza atat dovada trimiterii cat si dovada receptionarii a adresei din 15 martie prin care s-a anuntat reluarea procedurii de atribuire.
Documentul in cauza a fost transmis la numarul de fax oficial al societatii contestatoare, numar mentionat atat in antetul acestei societati si pe pagina sa de internet.
Contestatia a fost depusa la CNSC in data de 20 aprilie, cu mult mai tarziu decat termenul prevazut de art. 256² din OUG nr. 34/2006. Prin urmare, a apreciat CNSC in mod corect, contestatia formulata era lovita de sanctiunea tardivitatii si se cuvenea a fi respinsa ca atare.
]]>Anularea procedurilor de atribuire de catre Consiliul National de Solutionare Contestatiilor-o masura prea frecventa
Avocat Florin IRIMIA