Pastila de logică. Noua lege a achizițiilor. Schimbarea de paradigmă

Daniel JURJ – Vicepreședinte AEXA

Revista AEXA – octombrie 2016

Legea nr. 98/2016, noua lege a achizițiilor, a apărut ca o necesitate de adaptare a legislației la cele trei teme prioritare asumate prin Comunicarea Comisiei Europene din 3 martie 2010 intitiulată ,,Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii socialeˮ.

Conform expunerii de motive la proiectul de lege privind achizițiile publice[1], prin acesta se urmărește să se ofere mecanisme privind:

– ,,posibilitatea de a iniția și încuraja în mod transparent și util consultări cu experți independenți, participanți din piață și organizații de profil din domeniu pentru ca autoritățile contractante să aibă acces direct la opiniile de specialitate ale acestora, având ca efect redactarea într-un mod informat și complet a documentației de atribuire, inclusiv elemente ale soluției tehnice optime,

– încurajarea autorităților contractante de a utiliza, cât mai des procedura de negociere competitivă, cu încadrarea în cazurile expres reglementate,

– încurajarea aplicării parteneriatului pentru inovare pentru implementarea obiectivului referitor la cerecetare-inovare, în cazul achizițiilor cu caracter inovator,

– încurajarea achizițiilor publice ecologice,

– încurajarea aplicării procedurilor de atribuire în vederea sprijinirii incluziunii sociale,

– încurajarea autorităților contractante de a fi deschise la aplicarea factorilor de evaluare cu impact social și de mediu pentru a sprijini obiectivele Strategiei Europa 2020 atunci când concep o achiziție publică.”

Printre schimbările preconizate prin noua lege a achizițiiilor se menționează ,,Redefinirea profundă și de esență a procesului de evaluare a ofertelor astfel cum a fost regândit și menționat în Strategia națională privind achizișiile publice, printre care merită menționată deschiderea etapizată a ofertelor, comunicări intermediare ale rezultatului procedurii de atribuire, cât și cointeresarea unor experți care să asiste autoritatea contractantă pe perioada unei proceduri de atribuire.”

Dintre modificările legislative intervenite prin intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice nu putem să nu observăm o schimbare încă din scopul noii reglementări, față de scopul declarat al vechii reglementări.

Astfel, conform art. 2 alin. (1), scopul O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, era structurat pe mai multe paliere, respectiv: promovarea concurenței concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autorităţile contractante.

În schimb, noua lege a achizițiilor publice, Legea nr. 98/2016, are un scop mai bine definit și mai ușor de urmărit, declarat tot la art. 2 alin (1), respectiv asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială.

Constatăm astfel faptul că promovarea concurenței concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici și asigurarea transparenţei, au fost transformate din scop al cadrului legislativ în mijloace de realizare ale scopului.

Astfel, raportat la noul scop al legii achizițiilor publice, obiectivul care trebuie realizat de către specialiștii în achiziții publice îl reprezintă eficienţa economică şi socială.

În vederea stimulării specialiștilor în achiziții publice în atingerea acestui obiectiv, conform Strategiei naționale privind achizițiile publice, aprobată prin H.G. nr. 901/2015, se urmărește asigurarea unui cadru adecvat de formare și instruire, dezvoltarea unui sistem de stimulare bazată pe performanţă stabilită prin efectuarea unei analize cost-beneficiu și se încurajează utilizarea unui furnizor de servicii în domeniul achiziţiilor (public sau privat) pentru contractele a căror complexitate ridică probleme capacităţii profesionale proprii a autorității contractante.

Revenind la aspectul transformării vechilor scopuri în mijloace de atingere a noului scop, acela de a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială, considerăm relevant exemplul achizițiilor directe realizate prin intermediul catalogului electronic, cu referire la asigurarea transparenței.

Potrivit art. 43 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin H.G. nr. 395/2016: ,,În cazul în care autoritatea contractantă nu identifică în cadrul catalogului electronic produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea sau constată că preţul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziţiei este mai mare decât preţul pieţei sau din motive tehnice imputabile SEAP nu este posibil accesul la catalogul electronic, atunci autoritatea contractantă poate realiza achiziţia de la orice operator economic, elaborând în acest sens o notă justificativă.”

Din analiza textului susmenționat rezultă fără putință de tăgadă faptul că, chiar dacă autoritatea contractantă identifică în cadrul catalogului electronic produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea, în vederea atigerii obiectivului eficiență, aceasta nu va realiza achiziția prin intermediul catalogului electronic ci va realiza achiziția în mod direct de la operatorii economici care satisfac necesitatea la un preț mai mic decât cel din catalogul electronic.

Așa cum este definită în Strategia națională în domeniul achizițiilor publice, transparența înseamnă aducerea la cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare la atribuirea contractului de furnizare de produse, servicii și lucrări.

Este adevărat faptul că, achiziția directă prin intermediul catalogului electronic asigură transparența, dar și în cazul achiziției directe de la un anumit operator economic, care satisface necesitatea la un preț inferior celui publicat în catalogul electronic, aceasta se asigură prin transmiterea în SEAP a notificării cu privire la achiziţia directă a cărei valoare depăşeşte 13.000 lei, fără TVA, în conformitate cu prevederile art. 46 alin. (5) din normele de aplicare a legii privind achizițiile publice. În plus, achiziția directă la un preț inferior celui din catalogul electronic asigură atingerea obiectivului de eficiență economică.

Eficiența economică și socială prin achizițiile publice trebuie să constituie obiectivul fiecărui specialist în achiziții publice. Acest obiectiv trebuie atins cu respectarea principiilor privind nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă, transparenţa, proporţionalitatea și asumarea răspunderii. Totodată, proporțional cu complexitatea contractului ce urmează a fi atribuit, specialiștii din cadrul autorității contractante trebuie să-și evalueze capacitățile și sa colaboreze, dacă este necesar, cu specialiști externi. În opinia noastră, colaborarea cu specialiștii externi reprezintă o oportunitate care trebuie fructificată de către autoritățile contractante, având în vedere atât avantajele pe care le oferă pentru atingerea obiectivului, cât și faptul că aceasta este prevăzută în mod expres de reglementările actuale.

[1] http://www.cdep.ro/proiecte/2016/000/10/8/em18.pdf

]]>