Experienţa similară a terţul susţinător analizată prin prisma întrebărilor preliminare din Cauza PARTNER (C- 324/14)

Ecaterina Milica Dobrotă, Vicepreşedinte AEXA

În majoritatea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, terţul susţinător a devenit o prezenţă constantă. Daca e benefică sau nu existenţa lui, abia în partea de implementare a contractului putem să observăm. E o întrebare dificilă care necesită un studiu amplu, mai ales asupra contractele ce nu se finalizează ori nu s-au finalizat la timp.

Ceea ce se dorea a fi excepţie prin art. 48 alin. 3) din Directiva 18 /2004[1] (respectiv ofertatul să facă dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacităţilor tehnice şi profesionale doar dacă resursele proprii nu sunt suficiente) se constată a fi o practică în licitaţii.

Fără acest terţ operatorul susţinut nu poate câştiga un contract, întrucât resursele primului sunt integrate în cele ale ofertantului, înainte de atribuirea contractului.

Acest mod de demonstrare a îndeplinirii cerinţelor de calificare nu se regăseşte numai în peisajul românesc, el poate fi întâlnit şi în alte state, cum ar fi în Italia, Spania, Polonia etc.

Problematica terţului o voi supune atenţiei prin intermediul unei speţe din Polonia- Cauza C-324/14 Partner Apelski Dariusz împotriva Zarząd Oczyszczania Miasta[2], pentru care au fost date publicităţii, în 8 septembrie 2015, Concluziile Avocatului General al CJUE, Niilo Jääskinen.

Cauza în discuţie este interesantă atât din punct de vedere al interpretării resurselor pe care le poate pune la dispoziţie terţul susţinător al experienţei similare, dar şi din perspectiva cerinţelor de calificare ce trebuie îndeplinite, funcţie de numărul de loturi la care un ofertant doreşte să participe. Partea privind terţul va fi analizată în prezentul articol, iar pentru cea referitoare la loturi îndemn cititorii a lectura întreaga speţă C 324/14.

The following content is accessible for members only, please sign in.

Achizițiile publice online și utilizarea mijloacelor electronice în Strategia națională privind achizițiile publice (I)

Domeniul achizițiilor publice este unul dintre cele mai problematice în ceea ce privește interacțiunea public-privat atât la nivel European cât și național. Nu de puține ori s-a pus problema găsirii unor soluții care să vină în ajutorul operatorilor economici dar și în sprijinul autorităților contractante, în aceeași măsură. Acest fapt a făcut ca adesea să se apeleze la modificări repetate ale actelor normative în vigoare sau la adoptarea unora noi, poate mult prea multe între anumite perioade de referință.

Prin adoptarea unei Strategii naționale privind achizițiile publice, se încearcă reașezarea normelor privind acest domeniu și găsirea unor soluții comune aplicabile pe un termen cât mai lung. Având ca subiec principal, în acest articol, doar mențiunile referitoare la achizițiile publice derulate on-line și la utilizarea mijloacelor electronice, vom încerca să detaliem principalele aspecte cuprinse în amintita Strategie.

Începând de la Definirea problemelor, autorii Strategiei au subliniat principalele puncte slabe, și anume: Lipsa de transparenţă a procesului de achiziție, corupția, gradul scăzut de utilizare a mijloacelor electronice, corecțiile financiare și absorbția redusă a fondurilor europene, sunt probleme majore identificate. Iar în ceea subiectul atacat de noi, la punctul The following content is accessible for members only, please sign in.

Corecţiile financiare referitoare la contractele de achiziţie publică finanţate din fonduri europene

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” – Masteratul Managementul accesării şi gestionării fondurilor europene şi Asociaţia Experţilor în Achiziţii – AEXA organizează dezbaterea

Corecţiile financiare referitoare la contractele de achiziţie publică finanţate din fonduri europene: factori de risc, indicatori de fraudă, procedura de contestare a corecţiilor

București, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, sala 130 17 noiembrie 2015, ora 17:00 Partener media principal: JURIDICE.ro

AEXA – Asociaţia Experţilor în Achiziţii Publice este consecventă princiilor şi scopurilor sale prin organizarea de dezbateri împreună cu mediul universitar pentru o mai bună aprofundare a teoriei şi practicii în domeniul achiziţiilor publice.

În cadrul evenimentului vor fi abordate, din perspectiva practică, următoarele subiecte: – cadrul legislativ incident şi instituţiile competente în constatarea şi aplicarea corecţiilor financiare; – nereguli şi indicatori de fraudă în achiziţiile publice finanţate din fonduri europene; – managementul riscurilor: soluţii de evitare a corecţiilor financiare; – soluţionarea litigiilor în materie de corecţii financiare (procedura prealabilă, acţiunea în instanţă, suspendarea provizorie) – prezentare de cazuri practice şi comentarii hotărâri judecătoreşti; – dezbateri şi răspunsuri la întrebările participanţilor.

Moderator: prof. univ. dr. Daniel-Mihail ŞANDRU Invitaţi: Florin IRIMIA – Avocat asociat – Societatea de Avocaţi Ceparu şi Irimia, Preşedinte executiv Asociaţia Experţilor în Achiziţii (AEXA); Gheorghe CAZAN – Director General – Ceparu & Irimia Consulting, fost Director General al ANRMAP; Petre TĂNASE – Expert corecţii financiare – Asociaţia Experţilor în Achiziţii (AEXA). Partener media principal: JURIDICE.ro Partener: ARDAE – Asociaţa română de drept şi afaceri europene Nu se percepe taxă de participare. Click aici pentru inregistrare ]]>

Ghid pentru responsabilii cu achizitiile publice

Ghid orientativ pentru responsabilii cu achizițiile publice privind evitarea celor mai obișnuite erori în proiectele finanțate de fondurile structurale și de investiții europene Acest document conține orientări cu privire la modul de evitare a erorilor întâlnite frecvent în organizarea de achiziții publice pentru proiectele cofinanțate din fondurile structurale și de investiții europene. El este destinat să faciliteze punerea în aplicare a programelor operaționale și să încurajeze bunele practici. Documentul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, el are ca obiectiv să ofere recomandări generale și să reflecte cele mai bune practici. Conceptele, ideile și soluțiile propuse în aceste orientări nu aduc atingere legislației naționale și ar trebui să fie interpretate și pot fi adaptate ținându-se cont de cadrul legislativ național. Prezentele orientări nu aduc atingere interpretării pe care Comisia o poate da în viitor oricărei dispoziții a legislației aplicabile.]]>

8 evenimente regionale pentru diseminarea informaţiilor cuprinse în Ghidul de bune practici (culegere de speţe) în domeniul achiziţiilor publice aferente proiectelor finanţate din instrumente structurale

Evenimentele sunt organizate în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea managementului la nivelul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, aferent competenţelor specifice legate de implementarea cu succes a proiectelor susţinute din instrumente structurale, bazată pe eficientizarea procesului de achiziţie publică”, proiect cofinanţat din FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ, prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2007 – 2013 (Axa Prioritară 1- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor; Domeniul major de intervenţie: DMI 1.1 Sprijin pentru managementul şi implementarea instrumentelor structurale; Contractul nr.: C.T.R.F 1.1.146/07.05.2014; Cod SMIS 48792). via CNSC.ro Mai multe informatii aici: Informare 8 evenimente regionale.]]>

CJUE nu se opune perceperii unor taxe judiciare multiple (similar garantiei de buna conduita)

Taxele judiciare care trebuie plătite pentru introducerea unei căi de atac, în procedurile administrative în materie de achiziții publice, care nu depășesc 2 % din valoarea contractului în cauză nu sunt de natură să facă practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor  conferite de ordinea juridică a Uniunii în materie de achiziții publice. Mai multe aici: CURIA – Documents.]]>

Respingerea ofertei pentru neplata datoriilor

Autor: Ec. Ecaterinca Milica Dobrota – Vicepresedinte Asociatia Expertilor in Achizitii – AEXA

Una dintre cerințele de calificare, în mod frecvent impusă prin Fișa de date a achiziției, se referă la neîncadrarea în prevederile art. 181 din OUG nr. 34/2006.

Ca modalitate de îndeplinire/documente justificative, autoritatea contractantă solicită:

  • declarația de neîncadrare în situațiile prevăzute de art. 181 din OUG nr. 34/2006;

  • certificate de atestare fiscală privind îndeplinirea obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, din care să reiasă că ofertantul/candidatul nu are datorii scadente la nivelul lunii anterioare celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor/candidaturilor și/ sau declarație pe propria răspundere (reamintesc că demonstrarea neîncadrării certificatelor fiscale în categoria cerințelor de calificare am realizat-o în articolul pe care l-am publicat cu titlul «Certificatul de atestare fiscală: “cerință de calificare” sau “document justificativ”?», în Revista de Achiziții Publice dec. 2014-ian 2015).

Cerința se consideră îndeplinită dacă ofertantul, prin certificatele depuse/informațiile furnizate, demonstrează respectarea exigențelor din Fișa de date.

Practica a dovedit însă că nu toate comisiile de evaluare interpretează în mod corect mențiunile din certificatele fiscale.

O analiză corectă a conformării la cerința mai sus citată presupune cunoașterea diferitelor sintagme, a termenilor economici care apar înscriși în certificate, cum ar fi: buget general consolidat, obligații de plată; creanțe bugetare; datorii scadente; exigibilitate, majorări, penalități etc.

În acest sens, voi reda în continuare, pe scurt, definiții și explicații ale elementelor enumerate anterior, precum și modul de apreciere a datelor din certificatele fiscale:

  • buget general consolidat[1] – ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, dintre care amintesc bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale, bugetele instituțiilor publice autonome;

  • obligația de plată – obligația operatorul economic de a achita la termenele legale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat[2]/ suma datorată;

  • creanța bugetară (fiscală) – dreptul patrimonial al statului de percepere a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat[3];

  • exigibilitatea creanței – data la care autoritatea fiscală are dreptul să solicite plata de către persoanele obligate la achitarea datoriei, chiar dacă acestea poate fi amânată;

  • datorii scadente – sume ce trebuie achitate până la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează[4].

Termenele de plată dispuse de Codul Fiscal, sunt funcție de impozit/ taxă/contribuție:

  • TVA- data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă, pentru persoanele înregistrate conform art. 153;

  • „Impozitul/taxa pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv”- art. 255 alin. (1) Codul fiscal;

  • „Impozitul/taxa pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv”- art. 260 alin. (1) Codul fiscal;

  • “Impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv” – 265 alin. (1) Codul fiscal;

  • „Taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.”- art. 271 alin.(4), prima teză Codul fiscal (CF).

În conformitate cu dispozițiile Codului de Procedură Fiscală (CPF):

  • Certificatul de atestare fiscală se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidența pe plătitor a organului fiscal competent și cuprinde creanțele fiscale exigibile, existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii, denumită lună de referință, și neachitate până la data eliberării acestuia – art. 112 (2) CPF;

  • Certificatul de atestare fiscală emis de autoritățile administrației publice locale se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidența pe plătitor a organului fiscal competent și cuprinde creanțele fiscale exigibile, existente în sold în prima zi a lunii următoare depunerii cererii – art. 113 (2) CPF;

Certificatul de atestare Fiscală emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu ridică probleme prea mari comisiilor de evaluare ale ofertelor. Întrucât obligațiilor de plată ce se înscriu în Certificatul Fiscal emis de ANAF (cap. A) au, în majoritate, scadența de plată la 25 a lunii următoare lunii de constituire, sumele ce se vor regăsi în aceste documente reprezintă datorii neachitate la scadență.

O provocare în analiză o constituie însă Certificatul de Atestare Fiscală, emis de autoritățile administrației publice locale, din cauza tipizatului adoptat de fiecare unitate administrativ teritorială.

Unele menționează “nu figurează în evidențele compartimentului fiscal cu creanțe bugetare”, altele înscriu “nu figurează cu debite restante la bugetul local”.

O a treia categorie precizează “La data prezentului certificat fiscal, figurează cu următoarele creanțe bugetare către bugetul local” și inserează un tabel cu următoarele coloane: Denumirea creanței bugetare/ Curent /Rămășiță/ Majorări/ Penalități/ Codul Venitului și valoarea aferentă fiecărui tip de creanță. În majoritatea cazurilor, ofertanții prezintă certificate fiscale cu total “zero” pentru fiecare creanță și coloană.

Interpretarea corectă a îndeplinirii cerinței privind neîncadrarea în situațiile prevăzute la art. 181 din OUG nr. 34/2006, pentru care s-au solicitat certificate fiscale, ar trebui să aibă la baza raționamentul din cazul următor, la care termenul limită de depunere a ofertelor a fost 16 iunie:

  • data depunerii fiind 16 iunie, luna anterioară lunii de depunere este mai;

  • datoriile scadente la nivelul lunii mai sunt cele care sunt înregistrate în balanța contabilă a lunii aprilie și care ar fi trebuit plătite până la 31 mai;

  • în certificatele fiscale se înscriu obligațiile de plată exigibile/ creanțele fiscale exigibile (sumele pentru care autoritatea fiscală are dreptul să solicite plata de la persoanele obligate la achitarea datoriei, chiar dacă plata acestea poate fi amânată conform CPF); scadența datoriilor nu intervine în același timp cu exigibilitatea acestora, termenele fiind stabilite prin CF ori alte legi care le reglementează. Altfel spus, nu toate datoriile/sumele din Certificatul fiscal au calitatea de datorii scadente, dacă termenul de plată este ulterior înregistrării creanței.

  • întrucât creanțele fiscale exigibile au termene de plată diferite, acestea trebuie analizate funcție de scadența lor;

  • dacă, de exemplu, în certificatul fiscal emis în 05.06.2015 de Primăria Municipiului X este înscrisă la creanța bugetară Impozit clădiri/ Coloana Curente suma de 528 lei, trebuie ținut cont că termenul de plată intervine, conform CPF, la 30.09.2015; deci oferta îndeplinește cerința de calificare;

  • o taxă, un impozit sau o contribuție se consideră neachitată/ neachitat dacă, după data scadentă impusă de lege, suma aferentă acesteia nu a fost plătită;

  • existența unei amenzi în certificatul fiscal nu constituie motiv de excludere, dacă prin Fișa de date s-a solicitat doar dovada achitării, până la scadență, doar a impozitelor, taxelor și contribuțiilor (amenzile nu intră în niciuna dintre aceste trei categorii de surse de venit ale bugetului general consolidat).

Totuși, mai pot fi întâlnite respingeri ale ofertelor, motivate pe simpla existență de sume în coloana Curent,  așa cum am prezentat în cazul de mai sus.

O situație de acest gen este descrisă, în continuare, având la bază o licitație deschisă[5], cu termen de depunere 12 martie.

Autoritatea contractantă a stabilit prin Fișa de date ca ofertanții să depună: „Declarații privind neîncadrarea în prevederile art. 181 din ordonanță OUG 34/2006, cu modificările și completările ulterioare prin depunere declarație privind neîncadrarea în situațiile prevăzute la art. 181 din OUG nr. 34/2006 – Formular nr. 3 la care se vor anexa:

– Certificat de atestare fiscală (privind plata contribuțiilor la bugetul consolidat general) eliberat de ANAF sau echivalent, din care să rezulte că ofertantul nu are datorii scadente la plată în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor;

– Certificat de atestare fiscală privind plata impozitelor și taxelor locale, eliberat de administrația locală din zona administrativ-teritorială în care operatorul/operatorii economici își are/au sediul social și sediile secundare nominalizate în Certificatul Constatator eliberat de oficiul registrului Comerțului, din care să rezulte că ofertantul nu are datorii scadente la plata în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor.

Încadrarea în situația prevăzută la art. 181 din ordonanța de urgență nr. 34/2006 atrage excluderea din procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziție publică a ofertantului/susținătorului pentru situațiile prevăzute la lit. a), cA1) și d)”.

Ofertantul MT SRL a depus, în dovedirea îndeplinirii cerinței de neîncadrare în prevederile art. 181 din OUG nr.34/2006:

  • Certificat de atestare fiscala emis în 05.03.2013 de către ANAF, în care se menționează: „contribuabilul figurează în evidențele fiscale cu următoarele obligații de plată exigibile la data de 31.05.2015: Obligații de plată principale- zero; Obligații de plată accesorii- zero”(ceea ce înseamnă că are achitate toate datoriile exigibile pentru care se eliberează un asemenea document);

  • Certificat de atestare fiscală pentru persoanele juridice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local nr. M1/02.03.2015, valabil până la data de 31.03.2015 – emis de Municipiul M- Direcția Impozite si Taxe Locale. În coloana denumirii creanței bugetare sunt menționate „impozit teren”, „impozit mijl. transport”, „imp. clădiri”, „taxe afișaj, reclama”, „taxe teren concesiune”, suma valorilor datorate bugetului local fiind de 46.013,86 lei.

Analizând documentelor de calificare, comisia de evaluare a solicitat de la MT SRL, în 15.04.2015, justificarea prezentării certificatului fiscal nr. M1/02.03.2015 cu datorii scadente, raportat la cerințele din fișa de date a achiziție.

Ofertantul a răspuns în termen că acele datorii erau scadente la sfârșitul lunii martie. În susținere a prezentat și certificatul de atestare fiscală care dovedește inexistența datoriilor pe luna martie, pentru toate datoriile de mai sus: Certificat nr. A1/02.04.2015, emis de Municipiul M- Direcția Economică și Finanțe Publice Locale, din care rezultă că “la data de întâi a lunii următoare eliberării prezentului certificat de atestare fiscală – nu figurează în evidențele compartimentului fiscal cu creanțe bugetare de plată către bugetul local”.

Totodată, MT SRL a menționat că toate datoriile înscrise în certificatul depus în ofertă, prezintă o scadență ulterioară datei depunerii licitației, respectiv 31.03.2015.

Comisia de evaluare a apreciat că existența datoriilor la 02.03.2015 către bugetul local, precizate în certificatul depus, constituie o dovadă de neîndeplinire a cerinței de calificare, în ceea ce privește certificatele de atestare fiscală. De asemenea, în argumentare, comisia a menționat că în documentele depuse de contestator nu s-a regăsit nicio declarație pe proprie răspundere conform art. 11 alin. 4) din HG nr. 925/2006. În  consecință, ofertan depusă de CS SRL a fost considerată inacceptabilă, conform art. 36 alin. (1) lit.b) din HG nr.925/2006.

Motivul de excludere a fost criticat de CS SRL în contestația depusă la CNSC.

Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, CNSC a constatat ca fondată critica formulată, pentru următoarele argumente:

«Prin documentele depuse, respectiv cerificatele fiscale prezentate la data depunerii ofertei, contestatoarea face dovada îndeplinirii cerinței de calificare, în condițiile în care, în conținutul certificatelor fiscale depuse, sunt menționate datorii scadente la 31.03.2015, făcându-se astfel dovada că MT SRL „nu are datorii scadente la plata în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor”, respectiv în luna februarie 2015.

Potrivit Certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozitele și taxele locale și alte venituri la bugetul local cu nr. M1/02.03.2015, emis de Municipiul M – Direcția impozite și taxe locale, în coloana denumirii creanței bugetare sunt menționate „impozit teren”, „impozit mijl. transport”, „imp. clădiri”, „taxe afișaj, reclama”, „taxe teren concesiune”, suma valorilor datorate bugetului local fiind de 46.013,86 lei. […]

În soluționarea cauzei Consiliul reține ca relevante în speță următoarele dispoziții legale:

– art. 248 din Codul fiscal potrivit cărora „ Impozitele și taxele locale sunt după cum urmează: a) impozitul pe clădiri; b) impozitul pe teren; c) impozitul pe mijloacele de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxa hotelieră; h) taxe speciale; i) alte taxe locale” ;

– art. 255 alin.(1); art. 260 alin.(1); art. 271 alin.(4) din Codul fiscal referitoare la termenele de plată a unor taxe și impozite; art. 111 din Codul de procedură fiscală potrivit cărora „Creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează” […]

Din coroborarea textelor de lege citate anterior se constată că valorile menționate în certificatele fiscale în discuție erau scadente la 31 martie 2015, prin urmare, contestatoarea a făcut dovada că a îndeplinit cerința de calificare prin depunerea certificatelor în conținutul cărora nu se regăsesc „datorii scadente la plata în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor”, respectiv scadente în luna februarie 2015.

Consiliul va avea în vedere și faptul că ofertantul contestator a depus în cadrul documentelor de calificare Formularul 3 – Declarație privind neîncadrarea în situațiile prevăzute la art.181 din OUG nr. 34/2006, potrivit căruia reprezentantul legal al MT SRL declară pe proprie răspundere, printre altele, că: „b) mi-am îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în țara în care este stabilit până la data solicitată în FDA”.

Faptul că au fost depuse, ca urmare solicitării de clarificări, certificate fiscale, din conținutul cărora rezultă că ofertantul contestator nu înregistrează datorii, certificate emise în data de 02.04.2015, nu este de natură a fi ignorat. Acestea trebuiau luate în considerare de către autoritatea contractantă, în condițiile în care MT SRL a prezentat noile certificate fiscale în dovedirea faptului că scadența sumelor menționate pe cele trei certificate era la 31.03.2015, reprezentând impozite pe clădiri și terenuri și taxe diverse cât și faptul că aceste sume au fost achitate la data scadentă stabilită de lege cât și confirmarea celor declarate prin Formularul 3.

În ceea ce privește argumentele autorității contractante comunicate în adresa de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire potrivit cărora „Deși art. 9 alin. (3) din Ordinul nr. 509/2011, prevede faptul că se vor lua în considerare, la verificarea îndeplinirii acestor cerințe de calificare, și certificatele prezentate de operator ulterior deschiderii ofertelor, în urma solicitării primite din partea autorității contractante, chiar alineatul face trimitere în mod expres la situațiile reglementate de art. 11 alin. (4) și (5) din HG nr. 925/2006, respectiv acelea în care ofertantul a uzat de dreptul de a prezenta inițial doar de declarație pe propria răspundere, și nu în alte situații”, nu pot constitui motiv temeinic în susținerea deciziei de respingere a ofertei ca inacceptabilă având în vedere că, prin documentele depuse inițial contestatoarea a făcut dovada îndeplinirii cerinței de calificare, nefiind relevantă depunerea sau nu a declarației reglementată de art. 11 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006.

Față de cele reținute anterior Consiliul constată caracterul fondat al criticilor aduse primului motiv de respingere a ofertei MT SRL.»

 ***

[1] Definiția completă se găsește la art.3 alin.2 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. Din dispozițiile legii am extras doar o parte din acele bugete pentru care operatorii economici au obligații de plată.

[2] art. 22 alin. (2) lit.d) Codul de Procedură Fiscală

[3] art. 21 alin. (2) lit.d) Codul de Procedură Fiscală

[4] art.111 alin. (1) Codul de Procedură Fiscală

[5] www.buletinoficial.ro- BO2015­_0802

]]>