Posts

Posted on

Instrucțiunea ANAP nr. 2/2016 – între utilitate și incoerență

Gheorghe CAZAN – Expert achiziţii publice AEXA

Revista AEXA – aprilie-mai 2016

În data de 11 aprilie 2016, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 272/11.04.2016, Instrucțiunea nr.2/31.03.2016, emisă în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, emisă de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). Cu câteva excepții, instrucțiunea nu aduce noutăți față de practica deja consacrată în ceea ce privește cerințele de calificare care se pot solicita pentru demonstrarea experienței similare. În cele ce urmează, vom încerca să evidențiem câteva dintre prevederile relevante pe care le regăsim în cadrul acestui document. Capitolul I are titlul Dispoziții generale dar conține ceva mai mult decât principii sau reguli de ansamblu, reglementând inclusiv unele detalii procedurale. Evident, atunci când solicită îndeplinirea anumitor cerinţe minime de calificare, autorităţile contractante trebuie să ţină cont de aspecte precum complexitatea, volumul, durata, valoarea şi natura contractului de achiziţie publică care urmează a fi încheiat, fără a se impune îndeplinirea unor condiţii ce nu prezintă relevanţă sau sunt disproporţionate în raport cu scopul urmărit. Conform instrucțiunii, în formularea cerinței de calificare referitoare la experiență, explicarea noțiunii de „similar/similare” devine în mod explicit obligatorie (art. 3 alin. (2) lit. a) din Instrucțiune). Este de reținut, de asemenea, faptul că exprimarea plafoanelor minime prin care se definește experiența similară se poate face atât cu referire la valori exprimate într-o monedă, cât și la cantități de produse/servicii/lucrări, dar nu este permisă utilizarea simultană a celor două referințe. O serie de exemple (utile) sunt prevăzute ca bune sau, după caz, ca rele practici în cuprinsul respectivului articol. Astfel cum deja am menționat, nu putem spune că sunt noutăți importante față de abordările cu care ne-am obișnuit în ultima perioadă. Cu toate acestea, o regulă nouă este inserată în cuprinsul articolului 3, cu privire la modul de stabilire a cerințelor privind experiența similară atunci când un contract este împărțit pe loturi. După ce la alineatul (7) ni se reamintește că nivelul minim impus experienţei similare se va raporta la valoarea estimată a lotului pentru care se solicită experienţa similară, alineatul (8) ne atrage atenția că: „Nu se poate impune operatorilor economici care depun oferte pe mai multe loturi să îndeplinească un nivel cumulat al experienţei similare provenit din cumularea cerinţelor aferente fiecărui lot, în situaţia în care respectivele cerinţe au fost formulate în acelaşi fel şi în corelaţie cu aceleaşi repere.” Această regulă este urmată imediat și de un exemplu, care vizează etapa de verificare a îndeplinirii criteriilor de calificare. Cu privire la eficiența acestei ultime reguli, se ridică inevitabil o serie de semne de întrebare. Să luăm un exemplu ipotetic și să presupunem că o autoritate contractantă împarte un contract de execuție de lucrări în 6 loturi distincte, aproape identice. Am putea considera, de exemplu, că obiectul contractului îl reprezintă reabilitarea unui drum cu lungimea de 88 km, iar fiecare dintre cele 7 loturi reprezintă execuția de lucrări (relativ identice) aferente unui număr de 5 tronsoane de 10 km fiecare, respectiv 2 loturi de 9 km. Este clar că un operator economic care a executat în ultimii 5 ani un contract al cărui obiect a fost execuția unui drum de 10 km, are experiență pentru oricare dintre loturi luate separat. Întrebarea care se pune este, însă, ce se întâmplă dacă, pe baza ofertelor prezentate, acesta este declarat câștigător pentru toate loturile? Se mai poate considera ca având experiență similară pentru execuția lucrărilor aferente a 88 km de drum? Conform regulii mai sus menționate, răspunsul este unul pozitiv, ceea ce credem că este cel puțin discutabil în condițiile în care rostul demonstrării unui anumit nivel al experiențe similare este inclusiv acela de a arăta că firma respectivă are și capacitatea organizatorică și managerială de a gestiona contracte de o anumită anvergură. De asemenea, regula pare a intra în contradicție cu limitele menționate la articolul 6 alin. (1) din Instrucțiune. Mai mult, regula (aplicabilă pentru achizițiile efectuate sub incidența OUG 34/2006) nu va mai fi valabilă atunci când vom trece la noua legislație în materie de achiziții publice, deoarece art. 179 alin. (2) din proiectul de Lege stabilește o regulă contrară celei din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2016! Este destul dificil de înțeles scopul emiterii unor instrucțiuni cu durata de viață de câteva săptămâni (până la publicarea noii Legi), dar cu atât mai mult nu putem înțelege situațiile în care regulile nu sunt abordate într-o manieră unitară și coerentă, astfel cum se întâmplă în cazul mai sus menționat. Revenind la conținutul Instrucțiunii, sesizăm insistența cu care se evidențiază regula „cine poate mai mult poate şi mai puţinˮ. Este o regulă absolut firească, de care, într-adevăr, orice autoritate contractantă trebuie să țină seama în cadrul etapei de verificare a îndeplinirii cerințelor de calificare, mai cu seamă în ceea ce privește experiența similară (dar nu numai în acest caz, la fel ar trebui procedat și cazul dotării tehnice, cu personal, etc.). Notăm de asemenea faptul că, la articolul 5 alin. (3) se precizează faptul că experienţa similară nu ar trebui să fie solicitată pentru activităţi secundare/accesorii, în măsura în care acestea nu afectează indicatorii de performanţă/nivelul calitativ ce caracterizează obiectul principal sau scopul respectivului contract, cu alte cuvinte nu prezintă o importanță relevantă pentru ducerea la bun sfârșit a contractului respectiv. Capitolele II, III și IV ale Instrucțiunii tratează, în principal, situația solicitării de prezentare a unor contracte similare semnate/încheiate/începute sau finalizate strict în ultimii 3 ani/5 ani. Astfel de cerințe sunt considerate restrictive. Ceea ce ne spune această regulă este faptul că un ofertant/candidat își poate demonstra experiența similară prin prezentarea unui contract început cu mai mult de 3 ani/5 ani înainte și/sau care nu este încă finalizat, dar în baza căruia s-au efectuat livrări de produse, prestări de servicii, sau după caz, lucrări similare, de o anumită valoare sau într-o anumită cantitate, în perioada solicitată (adică în ultimii 3 ani/5 ani). Capitolul V explică modalităţile de îndeplinire/demonstrare şi evaluare a experienţei similare. Articolul 15 precizează faptul că autoritatea contractantă nu poate îngrădi dreptul operatorilor economici de a demonstra livrarea de produse/prestarea de servicii prin orice tip de document emis sau contrasemnat de o autoritate sau de clientul beneficiar. Autoritatea contractantă are dreptul de a se adresa inclusiv beneficiarului final al produselor/serviciilor/lucrărilor ce fac obiectul contractului prezentat drept experienţă similară, pentru confirmarea celor prezentate de ofertant, o clauză în acest sens trebuind să fie introdusă în documentaţia de atribuire. Înțelegem că, în cazul operatorilor economici care au au fost subcontractori într-un contract de achiziție publică anterior, practica (eronată) de a se solicita acestora prezentarea de referințe de la instituția publică beneficiară, va înceta cu desăvârșire. Autoritatea contractantă trebuie să se adreseze ea însăși respectivului beneficiar final dacă dorește informații suplimentare. Documentele prin care operatorii economici pot demonstra îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară nu pot fi limitate la un anumit tip sau format, câtă vreme acestea reprezintă o dovadă relevantă care confirmă experiența respectivă. Articolul 16 din Instrucțiune stabilește reguli mai flexibile de calculare a modului de încadrare a experinței similare în intervalul de 3 ani/5 ani stabilit în cadrul articolului 188 din OUG 34/2006. Flexibilitatea ajunge, însă, într-o zonă ilogică în cuprinsul alineatului (3) al articolului 16 din instrucțiune. În cadrul acestui alineat, se menționează că: „În cazul contractelor de servicii/lucrări, comisia de evaluare are obligaţia ca, odată ce a fost prezentat documentul care confirmă recepţionarea respectivelor servicii/lucrări în perioada de referinţă, să ia în calcul toată valoarea/cantitatea ce face obiectul respectivului document, având în vedere că acestea sunt integrate într-un livrabil/obiect de construcţie cu funcţionalitate independentă, fără a se mai elimina din calcul, în mod artificial, valori/cantităţi aferente lunilor/anilor ce nu se încadrează în intervalul urmărit.” Cu alte cuvinte, dacă un contract (de lucrări) a început acum 10 ani, iar recepția lui a avut loc în ultimii 5 ani, se va lua în considerare întreaga valoare/cantitate a contractului respectiv, chiar dacă în perioda solicitată (ultimii 5 ani) nu s-a executat, de exemplu, decât 1% din respectivul contract! Rămâne un mister cum se corelează această interpretare cu texul art. 188 din OUG 34/2006, care se referă în mod explicit la „o listă a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani” și la „o listă a lucrărilor executate în ultimii 5 ani”. În niciun caz intenția de reglementare la nivelul legislației primare nu a avut în vedere o interpretare de așa natură. De altfel, chiar în cadrul Instrucțiunii, lipsește cu desăvârșire corelația între ceea ce se reglementează în cadrul Capitolelor III și IV și regula stabilită în cadrul capitolului V, la art. 16 alin. (3) din Instrucțiune. Cât despre aspectul practic al reglementării, este evident că 1% din valoarea unui contract – care ar putea însemna, de exemplu, realizarea de alei și de spaţii verzi în contextul unui contract având ca obiect construcţia unui bloc de locuinţe cu 8 etaje – nu poate reprezenta un nivel de experiență relevantă a unui operator economic în ultimii 5 ani, întrucât astfel de lucrări nu influenţează indicatorii de performanţă asociaţi contractului, fiind doar parte a caracteristicilor constructive şi funcţionale (a se vedea chiar exemplul avut în vedere în ultima Notă de la art. 5 al Instrucțiunii). Dacă reușim să ignorăm cele căteva incoerențe menționate (abordarea în cazul loturilor și extinderea artificială a perioadei de prestare/executare a serviciilor/lucrărilor), putem spune că, pe ansamblu, regulile stabilite de Instrucțiunea nr. 2/2016 pot fi utile din perspectiva clarificării unor detalii referitoare la cerințele privind experiența similară. Ceea ce pare a fi anormal este momentul în care este emisă instrucțiunea – cu doar câteva săptămâni înainte de intrarea în vigoare a viitoarei legi a achizițiilor publice. Se presupune că aplicabilitatea acesteia vizează doar actele viitoare ale autorităților contractante, deci tot acest efort pare unul disproporționat în raport cu efectele preconizate. Dar dacă regulile promovate în această instrucțiune vor fi considerate de organele de verificare/control ca nefiind altceva decât oglindirea fidelă a modului în care autoritățile contractante trebuiau să procedeze în cazul tuturor procedurilor aplicate conform OUG nr. 34/2006, indiferent de momentul inițierii acestora? Într-o astfel de ipoteză, Instrucțiunea emisă de ANAP nu este altceva decât o bombă cu ceas care poate exploda curând, cu efecte devastatoare în unele caz

]]>

Posted on

Reguli aplicabile clarificărilor referitoare la documentaţia de atribuire

Ecaterina-Milica DOBROTĂ – Vicepreşedinte AEXA

Revista AEXA – aprilie-mai 2016

Odată „lansată” în SEAP procedura de atribuire, responsabilul cu achiziţia ar trebui să răsufle uşurat şi să pregătească şedinţa de deschidere. Însă, din varii motive, sunt formulate solicitări de clarificări ale diverselor aspecte din documentaţia de atribuire de către operatorii economici interesaţi în participarea la procedura de atribuire a contractului în cauză. Aceştia, în temeiul art. 78 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, au dreptul de a adresa întrebări asupra aspectelor pe care le consideră incerte în documentaţia de atribuire, cum ar fi: cerinţele de calificare din anunţul/invitaţia de participare, garanţia de participare, caietul de sarcini și anexle la acesta, clauzele contractuale, modul de întocmire a propunerii financiare/tehnice etc. Pe de altă parte, chiar autoritatea contractantă se poate autosesiza asupra unor greşeli privind informaţiile publicate, fiind necesare remedieri. Pentru a primi un răspuns din partea autorităţii contractante, solicitările trebuie formulate în timp util (termenul „util” neregăsindu-se în mod concret determinat/definit), de obicei fiind menţionat în anunţul/invitaţia de participare, ca ultim moment de primire al întrebării, a 6-a zi dinaintea termenului de depunere al ofertelor/candidaturii. Dar perioada reală de adresare a întrebărilor se întinde de la prima zi de publicare în SEAP a documentaţiei de atribuire chiar şi până în ziua depunerii ofertelor/candidaturii (nu o dată solicitările au fost primite de autoritate doar cu câteva ore înaintea depunerii ofertelor sau în timpul şedinţei de deschidere). Întrucât dreptului de solicitare a unei clarificări îi corespunde o obligaţie corelativă a autorităţii de a răspunde, de regulă într-un termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea documentului, e necesară înregistrarea acestuia pentru a face dovada momentului recepţionării. Dacă întrebarea a fost transmisă prin e-mail, dovada se regăseşte în mesajul tipărit, fiind înscrise, automat, data, ora, minutul şi expeditorul mesajului. În cel mai scurt timp de la primire (de preferat în aceeaşi zi), solicitarea trebuie direcţionată către persoana responsabilă cu achiziţia, întrucât răspunsul trebuie comunicat, aşa cum e precizat mai sus, de regulă, în maxim 3 zile lucrătoare, din care o zi va fi consumată probabil pentru obţinerea semnăturii conducerii autorităţii contractante. După cum se observă, legiuitorul nu impune un termen fix, prin sintagma „de regulă, 3 zile lucrătoare” lăsând la latitudinea autorităţii libertatea dar şi timpul necesar de a formula răspunsul necesar. În funcţie de complexitatea solicitării, clarificarea trebuie formulată cât mai repede cu putinţă: uneori se poate chiar în ziua primirii întrebării, dar alteori e necesară o perioadă îndelungată pentru elaborare, de 6-7 zile, întrucât pentru aspectele tehnice e necesară consultarea proiectantului, a specialiştilor tehnici în domeniul contractului/ a persoanei care a întocmit caietul de sarcini. Totuşi, acest termen de răspuns nu poate fi amânat prea mult, legiuitorul menţionând ca limită, dar tot cu titlul de recomandare, până în a 6-a zi înainte de data de depunere a ofertelor/candidaturilor, în măsura în care clarificarea a fost solicitată în timp util. Cele 6 zile dinaintea depunerii ofertelor sunt stabilite pe considerentul că o clarificare ar impune şi erată pentru decalarea termenului de depunere al ofertelor, întrucât s-ar putea aduce atingere informaţiilor din documentaţia de atribuire. Astfel, pentru a se publica o erată sunt necesare minim 3 zile lucrătoare instituite de prevederile art. 33 alin. (1) teza 2 din HG nr. 925/2006 (coroborate cu cele de la art. 63 din acelaşi act normativ, pentru cererea de oferte): „În cazul în care devine necesară prelungirea termenului de depunere a ofertelor, autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza această modificare printr-o erată la anunţul de participare, care trebuie însă publicată cu cel puţin 3 zile înainte de data anunţată iniţial pentru deschiderea ofertelor.” Adunând şi cele 2 zile de la art. 50^1 din ordonanţă, ar fi necesare cel puţin 5 zile pentru decalarea termenului (la cele două zile neexistând nicio precizare, dacă sunt lucrătoare sau nu, vor fi considerate calendaristice, în temeiul art. 3 lit. z) din OUG nr. 34/2006). Plus încă o zi de elaborare şi aprobare a răspunsului, deja însumate devin 6 zile. Să nu uităm că termenul de deschidere a ofertelor este legat de cel depunere. Deci, odată cu decalarea celui de al doilea termen, trebuie modificat şi primul. Modul de formulare a răspunsului trebuie să-l urmeze pe cel al documentaţiei de atribuire: informaţiile să fie complete, corecte şi explicite, conform indicaţiilor de la art. 33 alin. (1) din OUG nr. 34/2006. Altfel, va atrage formularea unor noi solicitări sau chiar depunerea unei contestaţii. După emiterea clarificării, autoritatea are obligaţia de a face cunoscut tuturor operatorilor interesaţi atât întrebarea cât şi răspunsul formulat, publicând în SEAP, la secţiunea „Documentaţie, clarificări şi decizii”, solicitarea operatorului economic, fără a dezvălui identitatea acestuia şi răspunsul aferent. Identitatea se referă atât la denumire cât şi la alte elemente care ar conduce la stabilirea autorului întrebării. De cele mai multe ori, de pe copia solicitării se şterge doar numele operatorului, dar nu trebuie uitată nici ştampila ori numele directorului sau adresa, care, în anumite cazuri, sunt de notorietate (în SEAP au fost postate documentele primite de la operatori din care s-a omis ştergerea ştampilei ori a numelui de familie al administratorului care era, de altfel, acelaşi cu numele societăţii). În situaţia în care procedura aplicată este de tip negociere fără publicarea unui anunţ de participare, iniţiată conform art. 122 lit. c), d) sau f) din OUG nr. 34/2006, clarificările şi întrebările sunt transmise către toţi operatorii economici invitaţi. Dacă pentru procedura în cauză au fost desemnaţi observatori ai Agenției Naționale pentru Achiziții (ANAP), este obligatorie transmiterea către aceştia a întrebării şi a răspunsului, în maxim 1 zi de la data întocmirii clarificării . Ce se întâmplă însă dacă solicitarea este transmisă în ultima zi sau cu o zi înainte de termenul limită de depunere a ofertelor? În acest caz, pe de o parte, autoritatea poate fi pusă în imposibilitatea de a formula vreun răspuns, nemaiavând la dispoziţie timpul necesar emiterii şi transmiterii acestuia, iar pe de altă, dacă totuşi răspunsul s-ar publica în ziua depunerii, operatorii economicii se vor afla în imposibilitatea recepţionării noului mesaj ori a modificării ofertei. Astfel, ordonanţa permite autorităţii să nu răspundă dacă solicitarea nu a fost trimisă în timp util, răspunsul nu poate fi recepţionat de operatori înainte de data-limită de depunere a ofertelor, iar un eventual răspuns ar modifica informaţiile deja publicate, ar afecta modul de elaborare a ofertelor şi ar deveni necesară publicarea unei erate. În situaţia în care clarificările ar conduce spre modificarea documentaţiei, chiar înainte de depunerea ofertelor, fiind imposibilă publicarea unei erate pentru decalarea termenului de depunere a ofertelor, ar deveni incidente dipoziţiile art. 209 alin. (1) lit. c) OUG nr. 34/2006, respectiv anularea procedurii. Nefiind stabilită de legiuitor o perioadă strictă pentru acordarea unui răspuns, toate lămuririle care se aduc documentaţiei de atribuire trebuie să intervină până la depunerea ofertelor, astfel încât să fie asigurată respectarea principiul egalităţii de tratament şi al obligaţiei de transparenţă, astfel încât „[…] potenţialii ofertanţi […] să fie în măsură să aibă cunoştinţă, la momentul pregătirii ofertelor proprii, de existenţa şi de importanţa acestor elemente […] ”. Chiar dacă în curând vom avea un nou pachet legislativ, participanţii la procedură nu trebuie să aibă temeri prea mare asupra noilor reguli privind clarificările aduse documentaţiei de atribuire, întrucât acestea vor rămâne, în majoritatea lor, identice, bazându-se pe respectarea principiilor din achiziţiilor publice.

]]>

Posted on

Revista numar Iunie

Revista AEXA – Publicația experților în achiziții publice și fonduri europene

Cuprinsul numărului Iunie 2016

Editorial 

Un nou început în achiziții publice? – Florin IRIMIA – Președinte executiv AEXA

Studii și Opinii 

Reforma legislației naționale privind achizițiile publice – Florin IRIMIA – Președinte executiv AEXA, Avocat asociat Societatea de Avocați CEPARU și IRIMIA

Accesul la justiția constituțională  în materia achizițiilor publice. Aspecte privind controlul constituționalității ordonanțelor de urgență ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea din vigoare, cu referire specială la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 – Dr. Ionița COCHINȚU – magistrat – asistent la Curtea Constituțională

Contractele de servicii sociale și alte servicii specifice – Mircea CÂRLAN – Expert achiziții publice AEXA

Spețe și Jurisprudență 

Interesul ofertantului respins de autoritatea contractantă de a critica oferta câștigătoare – Petre TĂNASE – Expert achiziții publice și corecții financiare AEXA

Analize și Comentarii 

Pastila de logică. Primul pas în achiziții publice: însușirea principiilor și a definițiilor – Daniel JURJ – Expert Achiziții Publice, Vicepreședinte AEXA

Noutăți Achiziții Publice 

Noutăți Mai 2016

Noile legi din domeniul achizițiilor publice publicate pe siteul parteneriatului din care face parte și Asociația AEXA – avocat-achizitii.com

Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice – elemente de noutate – Gheorghe CAZAN – Expert achiziții publice AEXA, Director general C&I Consulting

Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale – elemente de noutate

Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică și a contractelor de concesiune și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor – elemente de noutate – Florin IRIMIA – Vicepreședinte AEXA

Modificarea cadrului legislativ privind achizițiile publice

Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 – Daniel JURJ – Vicepreședinte AEXA

Cursuri achiziții publice Iunie – iulie 2016

înregistrări deschise pentru modalitatea online

Corecțiile Financiare – practică judiciară comentată

CJUE, 2 iunie 2016, Cauza C 27/15, Pippo Pizzo vs CRGT Srl

„Trimitere preliminară – Achiziții publice – Directiva 2004/18/CE – Participarea la o procedură de cerere de ofertă – Posibilitatea de a utiliza capacitățile altor întreprinderi pentru îndeplinirea condițiilor necesare – Neplata unei contribuții care nu este prevăzută în mod explicit – Excludere de la procedura de achiziții fără posibilitatea de a rectifica această omisiune” – Speță identificată de Florin IRIMIA, Președinte executiv AEXA

Noutăți Fonduri Europene 

Fonduri Europene Iunie 2016 – Daniela MOCANU – Expert fonduri europene AEXA

AEXA – Puncte de  vedere și Măsuri organizatorice

AEXA – Cursuri și Formare profesională

Asociația Experților în Achiziții – AEXA recomandă:

PLAN – Procurement Law Academic Network

 

Revista AEXA este oferită gratuit membrilor cu drepturi depline AEXA (MDD). Pentru înscrieri în asociația AEXA vizitați www.aexa.eu

]]>

Posted on

Accesul la justiția constituțională în materia achizițiilor publice. Aspecte privind controlul constituționalității ordonanțelor de urgență ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea din vigoare, cu referire specială la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

Dr. Ioniţa COCHINŢU – Magistrat-asistent la Curtea Constituţională

Revista AEXA – iunie 2016

Abstract: Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006 a fost abrogată, însă efectele sale juridice continuă să se producă și după ieșirea din vigoare, în primul rând, potrivit noilor prevederi legale care reglementează materia achizițiilor publice. În acest context, încercăm să răspundem la întrebarea dacă și în ce măsură prevederile unei ordonanțe de urgență abrogate pot forma obiectul controlului de constituționalitate. Chei: accesul la justiția constituțională, achiziții publice, control de constituționalitate, legi și ordonanțe de urgență abrogate, excepție de neconstituționalitate Controlul constituționalității legilor și ordonanțelor este atribuit Curții Constituționale în calitatea sa de garant al supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională din România . Astfel, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia . În acest context, față de condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, abordăm problematica referitoare la controlul constituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii care a fost abrogată prin Legea nr.98 din 19 mai 2016 privind achizițiile publice . În ceea ce privește condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, legea prevede și cerința ca actul normativ a cărui neconstituționalitate se invocă să fie în vigoare. Or, în contextul în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii a fost abrogată prin Legea nr. 98 din 19 mai 2016 privind achizițiile publice , se pune întrebarea în ce măsură prevederile vechii reglementări mai pot fi supuse controlului de constituționalitate. Potrivit art. 236 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, această lege se aplică procedurilor de atribuire inițiate după data intrării sale în vigoare [alin.(1)]. Procedurilor de atribuire în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a acestei legi li se aplică legea în vigoare la data inițierii procedurii de atribuire [alin.(2)]. Legea noua se aplică contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru încheiate după date intrării sale în vigoare [alin.(3)]. Contractele de achiziție publică/Acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora [alin.(4)]. Avem în vedere noile prevederi legale în materia achizițiilor publice, care statuează cu privire la faptul că, în ceea ce privește contractele de achiziție publică/acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016, acestea vor fi supuse dispozițiilor în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora, în principal fiind în discuție dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006. De asemenea, este relevantă și jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a stabilit că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispozițiilor art.29 alin.(1) și ale art.31 alin.(1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. În acest context, considerăm că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006 pot fi supuse controlului de constituționalitate, în condițiile legii, și după ce au fost abrogate expres prin Legea nr. 98/2016. Așadar, în cazuri concrete, în măsura în care prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006 sunt aplicabile cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată sau vor sta la baza unor viitoare litigii ce vor fi deduse judecăţii instanțelor ordinare, acestea pot forma obiectul unor excepții de neconstituționalitate, în condițiile art.146 lit.d) din Constituția României, precum și a art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. De asemenea, excepția poate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului.

]]>

Posted on

Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale

A fost publicată:

HOTĂRÂREA Nr. 394/2016 din 2 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 422 din 6 iunie 2016

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 254 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Pentru a deschide textul integral al NORMELOR METODOLOGICE de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, faceti click aici (…)

]]>

Posted on

Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

A fost publicată:

HOTĂRÂREA Nr. 395/2016 din 2 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN:

MONITORUL OFICIAL NR. 423 din 6 iunie 2016

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 233 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă: a) Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare; b) Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 7 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Faceti click aici pentru a deschide documentul: NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acorduluicadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

]]>

Posted on

Curs Achizitii publice iunie 2016 – Noua legislatie privind achizitiile publice

Noua legislație privind achizițiile publice

– curs de achiziții publice

dedicat operatorilor economici[1] –

 

Subiectele abordate:

 

  •     Cadrul legislativ în domeniul achizițiilor publice și concesiunilor: noile directive privind achizițiile publice și actele normative de transpunere (Legile nr. 98, 99, 100 și 101/2016 și normele metodologice);

  • Principiile aplicabile în materie de achiziție publică: transparență, egalitate de tratatement, recunoașterea reciprocă, asumarea răspunderii, eficiența utilizării fondurilor;

  • Reguli de publicitate în atribuirea contractelor de achiziție publică: anunțul/invitația de participare, anunțul de atribuire, eratele la anunțul de participare, publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; modalități practice de identificare a anunțurilor relevante;

  • Tipuri principale de proceduri de atribuire: licitația deschisă, licitația restrânsă, cererea de oferte, negocierea fără publicare a unui anunț de participare, dialogul competitiv;

  • Etapele generale ale procedurilor de atribuire cu impact asupra operatorilor economici:determinarea valorii estimate, întocmirea documentației de atribuire, clarificările la documentația de atribuire, depunerea și deschiderea ofertelor, evaluarea ofertelor; depunerea ofertelor în procedurile online/cu etapă finală licitație electronică;

  • Criteriile de calificare/selecție și criteriile de atribuire: criterii de calificare/selecție restrictive, criterii de atribuire nerelevante/subiective;

  • Pregătirea ofertelor: solicitările de clarificări și contestațiile privind documentația de atribuire, decizia de ofertare, pregătirea documentelor de calificare/a declarației pe propria răspundere privind îndeplinirea cerrințelor de calificare și a anexei la aceasta, întocmirea propunerilor tehnice și financiare;

  • Participarea la procedura de atribuire: depunerea și deschiderea ofertelor, procesul-verbal al ședinței de deschidere; respingerea ofertei în cadrul ședinței de deschidere a ofertelor;

  • Evaluarea ofertelor: solicitările de clarificări privind oferta, completarea documentelor de calificare, corectarea abaterilor tehnice minore, erorilor aritmetice și a viciilor de formă;

  • Finalizarea procedurii de atribuire: comunicarea rezultatului, termenele de așteptare, semnarea contractului de achiziție publică; posibilitatea de modificare a clauzelor contractuale; refuzul/întârzierea semnării; anularea procedurii de atribuire;

  • Derularea contractelor de achiziție publică: riscuri și probleme specifice privind durata contractului, termene de livrare/prestare/execuție, modalitățile de plată, garanții/asigurări, sancțiunile contractuale, încetarea contractelor de achiziție publică, documentul constatator privind îndeplinirea obligațiilor contractuale;

  • Modificarea contractului de achiziție publică pe parcursul derulării acestuia: regula reluării competiției, noțiunea de modificare substanțială a contractului; clauzele de variație; retragerea unui membru al asocierii; înlocuirea contractantului; subcontractarea;

  • Soluționarea litigiilor în materie de achiziții publice: competența soluționării contestațiilor, justificarea interesului, excepțiile de procedură și de fond, suspendarea procedurilor de atribuire, adoptarea măsurilor de remediere, protejarea informațiilor declarate confidențiale; modalitatea de soluționare a litigiilor privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică

  • Dezbateri și răspunsuri la întrebările participanților, prezentare cazuri practice.

Lectori:

– Marius GOGESCU – Expert achiziții publice, fost Președinte și Vicepreședinte al ANRMAP;

– Gheorghe CAZAN – Director General Ceparu & Irimia Consulting, fost Director General al ANRMAP;

– Florin IRIMIA – Avocat asociat Societatea de Avocaţi „Ceparu şi Irimia”, Președinte executiv Asociația Experților în Achiziții (AEXA);

– Ecaterina DOBROTĂ – Expert achiziții publice, Vicepreședinte Asociația Experților în Achiziții (AEXA);

– Petre TĂNASE –Expert achiziții publice Asociația Experților în Achiziții (AEXA);

– Nicolae PANĂ – Expert achiziții publice Asociația Experților în Achiziții (AEXA)

 

Perioadă derulare curs:

– 11 iunie 2016 între orele 10.00-16.00 (direct și online);

– 25 iunie 2016 între orele 10.00-16.00 (direct și online);

– 02.07.2016 între orele 10.00-16.00 (direct și online).

Total ore curs: 18 ore la care se adaugă posibilitatea unui dialog permanent prin intermediul platformei electronice cu lectorii pe toată perioada cuprinsă între data de 11 iunie – 2 iulie 2016. Se va susține test grilă și probă practică (rezolvare spețe) pentru evaluarea cunoștințelor dobândite. Pentru participanții care nu vor obține punctaj minim pentru absolvirea cursului se va elibera certificat de participare iar pentru cei care vor trece testele finale se elibereaza diploma certificată Asociația Experților în Achiziții și Scrisoare de Recomandare. 

 

Locație: Sediul AEXA – Str. Grigore Romniceanu nr. 3C, Sector 5 București și online (datele de acces în aplicația de e-learning vor fi furnizate după înscriere).

Număr participanți: 15 în locație, 100 online.

Pentru înscrieri faceți click aici (…)

]]>

Posted on

Elemente de noutate în Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

Precizare preliminară: acest material nu cuprinde o descriere exhaustivă a dispoziţiilor Legii nr. 98/2016 ci se doreşte a reprezenta doar o sinteză succintă a principalelor modificări aduse de această lege faţă de OUG nr. 34/2006, fiind invocate cu precădere elementele de diferenţiere dintre cele două acte normative. Nu sunt avute în vedere reglementările specifice prevăzute în normele de aplicare, a căror adoptare şi publicare este de aşteptat că se va realiza în următoarele zile.

Data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 98/2016: 23 mai 2016

Data intrării în vigoare: 26 mai 2016

Aplicabilitate: pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică de către autorităţile contractante din sectorul public

Procedurile de atribuire iniţiate precum şi contractele încheiate anterior intrării în vigoare a noii legi rămân supuse prevederilor corespunzătoare din OUG nr. 34/2006.

Contractelor încheiate după data intrării în vigoare a noii legi li se aplică prevederile acesteia.

Utilitate: transpune Directiva 24/2014/UE; asigură aplicarea de proceduri, precum şi a unor tehnici şi instrumente de atribuire a contractelor, în condiţii de eficienţă economică şi socială şi prin respectarea principiilor generale ale achiziţiilor publice.

Modificări principale raportat la OUG nr. 34/2006

  1. Domeniul de aplicare a legii

În condiţiile în care definiţia noţiunii de autoritate contractantă rămâne în esenţă nemodificată, o modificare de abordare este determinată de eliminarea Anexelor 2A şi 2B care, conform OUG nr. 34/2006, împărţeau serviciile în două categorii distincte. În cadrul reglementării anterioare, Anexa 2A cuprindea lista exhaustivă a serviciilor pentru care exista obligativitatea aplicării tuturor regulilor prevăzute de legislaţie; pentru serviciile care nu se regăseau în Anexa 2A (indiferent dacă erau sau nu prevăzute explicit în Anexa 2B), regulile aplicabile erau limitate doar la respectarea principiilor generale, a prevederilor referitoare la specificaţiile tehnice şi a obligaţiei de a publica un anunţ de atribuire.

Prin Legea 98/2016 se instituie o listă redusă de „servicii sociale şi alte servicii specifice” (Anexa 2 a Legii) pentru care se stabilesc reguli foarte flexibile de atribuire, aplicabile doar dacă valoarea contractelor depăşeşte pragul de 3.334.050 lei. Pentru toate celelalte servicii neincluse în respectiva Anexă, prevederile legii se aplică în totalitate. Această obligaţie apare şi în cazul atribuirii unor contracte având ca obiect servicii care, până acum, erau supuse unor reguli foarte flexibile, cum ar fi, spre exemplu, serviciile de transport naval sau serviciile agenţiilor de transport.

Doar membrii AEXA cu drepturi depline beneficiaza de acces liber la acest tip de analize. Accesati linkul urmator pentru a alege calitatea de membru dorinta – acces inregistrare membri AEXA The following content is accessible for members only, please sign in.

Posted on

Elemente de noutate în Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică și a contractelor de concesiune și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor

Precizare preliminară: acest material nu cupinde o descriere exhaustivă a dispoziţiilor Legii nr. 101/2016 ci se doreşte a reprezenta o sinteză succintă (cu inserarea unor comentarii ale autorului) a principalelor modificări aduse de această lege faţă de OUG nr. 34/2006, fiind astfel invocate doar elementele de diferenţiere, fără preluarea unor dispoziţii similare din respectiva ordonanţă abrogată.

Data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 101/2016: 23 mai 2016

Data intrării în vigoare: 26 mai 2016

Aplicabilitate: pentru contestaţiile/cererile/plângerile formulate după intrarea în vigoare a legii.

Contestaţiile/cererile/plângerile aflate în curs de soluţionare rămân supuse prevederilor corespunzătoare din OUG nr. 34/2006.

Utilitate: transpune directivele europene privind remediile şi căile de atac (Directiva nr. 89/565/CEE şi Directiva nr. 92/13/CEE modificate prin Directiva nr. 2007/66/CE); asigură mecanisme şi proceduri efective, rapide şi eficiente de sesizare şi remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor/derularea contractelor.

Modificări principale raportat la OUG nr. 34/2006

1. Notificarea prealabilă obligatorie

– Scop declarat: încercare de soluţionare amiabilă a diferendelor prin care se solicită autorităţii contractante reexaminarea unui act al autorităţii contractante, în sensul revocării sau modificării acestuia;

– Efect negativ previzibil: prelungirea duratei de soluţionare a litigiilor aferente atribuirii contractelor;

– Sancţiune lipsă notificare: inadmisibilitatea contestaţiei;

Doar membrii AEXA cu drepturi depline beneficiaza de acces liber la acest tip de analize. Accesati linkul urmator pentru a alege calitatea de membru dorinta – acces inregistrare membri AEXA The following content is accessible for members only, please sign in.

Posted on

Noile legi din domeniul achizitiilor publice – Legea 98/2016 si Legea 99/2016

Legea nr. 98 din 23 mai 2016 privind achizitiile publice si Legea nr. 99 din 23 mai 2016 privind achizitiile sectoriale au fost publicate in Monitorul Oficial si vor intra in vigoare incepand cu data de 26 mai 2016.

Termenul limita pentru publicarea normelor de aplicare a legilor anterior mentionate este de 60 zile de la data publicarii respectivelor legi.

SCPA Ceparu & Irimia, C&I Consulting si Asociatia Expertilor in Achizitii AEXA vor prezenta in perioada imediat urmatoare o sinteza a principalelor elemente de noutate introduse prin Legile nr. 98/2016 si nr. 99/2016.

In acest sens, va invitam  sa urmariti paginile noastre de internet www.aexa.eu si www.avocat-achizitii.com.

Pentru a citi legile integral (click aici)

]]>