Orizont 2020 – cercetare si inovare

[caption id="attachment_3358" align="aligncenter" width="740"]Orizont 2020 - Iasi Orizont 2020 – Iasi[/caption]

Am avut deosebita plăcere de a participa ca parteneri la organizarea evenimentului dedicat finanțărilor pentru industria IT, pe 9 Mai în Sala Mare a Palatului Roznovanu, Iași.

Programul-cadru european „Orizont 2020″ dispune de un buget de 70 de miliarde de euro şi urmăreşte în mod sistematic finanţarea proiectelor capabile să ducă la îndeplinire obiectivele tehnice, ştiinţifice, educaţionale şi sociale asumate de statele membre prin intermediul Strategiei „Europa 2020″.

Programul «Orizont 2020» este un tip de program ce aduce elemente noi pentru Uniunea Europeană, favorabile şi participării mediului privat:

  1. Simplificarea formalităților de acces şi implementare pentru toate tipurile de entități – privat, public, academic;

  2. Îmbinarea cercetării cu inovarea – de la cercetare, la comercializare, cuprinzând toate formele de inovare;

  3. Focus pe schimbările societale, din sănătate, energie, transport şi nu numai.

Programul evenimentului a fost următorul:

08:45 – 09:00

Înregistrarea participanților

9:00 – 09:30

Cuvântul de deschidere al d-lui Primar al Municipiului Iași 

Gheorghe Nichita

 Deschiderea evenimentului – Corina Homeucă – Expert Accesare Fonduri Europene, Manager de Proiect –  Intelinvest Consulting

09:30 – 10:00

“Orizont 2020” –   oportunități de finanțare cercetare și inovare în domeniul IT

Viorel Vulturescu – Director Direcţia Programe CDI pentru Priorități Europene si Internaționale, Ministerul Educației Naționale

Mircea Sbârnă, –  fost negociator Orizont 2020, ex-consilier Cercetare, Inovare și spațiu, Reprezentanța Permanentă a Romaniei pe lângă UE

10:00 – 10:15

Bune practici în implementare proiecte de cercetare – inovare in cadrul APL    “eGOS  – servicii de e-orientare şi e-guvernare “ – Cristina Nucuță – Manager proiect eGOS, Expert In Privacy, Personal Data Protection and Security Devices, Primăria Iași

10:15 – 10:30

Bune practici în implementare proiecte de cercetare – inovare in IT – Facultatea de Informatică UAIC Iași

10:30 – 10:45

Bune practici în implementare proiecte de cercetare – inovare – Institutul de Cercetare “Petru Poni”  – Valeria Harabagiu –  Secretar Științific

10:45 – 11:15

Coffee Break

11:15 – 11:45

Cele mai bune practici in achizițiile publice in contextul proiectelor cu finanțare europeană  – Adrian Ceparu – “Ceparu –Irimia”– Avocat Expert achiziții publice, membru al Comitetului Consultativ al României în Achiziții Publice de pe langă Comisia Europeană

11:45 – 12:30

Workshop linii de finanțare Orizont 2020 – industria IT-

Gabriel Neagu – Cercetător principal si Manager Proiecte Europene – Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare in Informatică, București ( oportunități de finanțare pentru proiecte de cercetare-inovare in domeniul ITC în programul Orizont 2020  – programul de lucru, reguli de participare,  activități eligibile, buget, cofinanțare, parteneriate, termene limită pentru depunerea propunerilor

Viorel Vulturescu – Director Direcţia Programe CDI pentru Priorități Europene şi Internaţionale, Ministerul Educației Naționale – organizarea participării la Orizont 2020 (acces la informații, facilități, recomandări de abordare, inclusivDOs and DON’Ts)

Vom reveni cu informații despre eveniment.

[caption id="attachment_3356" align="aligncenter" width="686"]Orizont 2020 Orizont 2020[/caption]   [caption id="attachment_3355" align="aligncenter" width="686"]Orizont 2020 Orizont 2020[/caption]

]]>

In direct – Conferinta Internationala Achizitii Publice – 15 mai 2014

Conferinta Internationala de Achizitii Publice – Reforma legislației europene a achizițiilor publice – implicații legale, teoretice și practice, organizată de Societatea de avocați Ceparu și Irimia în data de 15 mai 2014 la Novotel Bucarest City Centre se va transmite live pe paginile noastre de pe platformele Livestream si Facebook. Pentru accesarea transmisiunii va trebui doar sa creati un cont pe una dintre platforme si sa va autentificati in ziua conferintei. ]]>

Conferinta internationala de achizitii publice din 15 mai 2014 va fi transmisa live pe Internet

Numărul ridicat de solicitări venite din partea agenţilor economici, autorităţilor publice dar şi a firmelor de consultanţă şi societăţilor de avocatură au făcut imposibilă confirmarea participării tuturor solicitanţilor la Conferința Internațională – Reforma legislației europene a achizițiilor publice – implicații legale, teoretice și practice organizată de Societatea de avocați Ceparu și Irimia în data de 15 mai 2014 la Novotel Bucarest City Centre. Mai mult decât atât, am fost nevoiţi să limităm participarea la unul, maxim doi reprezentanţi pentru fiecare solicitant.

Din respect pentru interesul arătat de toţi solicitanţii, vă anunţăm că vom face tot posibilul pentru a transmite live intervenţiile din ziua conferinţei şi avem în vedere postarea ulterioară a înregistrărilor şi a materialelor care vor fi prezentate.

Precizăm că evenimentul va putea fi urmărit gratuit în transmisie directă prin accesarea linkului care va fi publicat în timp util pe blogul nostru www.avocat-achizitii.com dar și pe pagina de Facebook a Societății de avocați Ceparu și Irimia. Veţi putea pune întrebări speakerilor prin intermediul reţelei de socializare Twitter dar şi a chatului Facebook. Materialele conferinței vor fi disponibile pe www.avocat-achizitii.com dar şi pe pagina de Youtube a societăţii noastre.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi vă aşteptam!

Facebook: https://www.facebook.com/pages/Societate-de-avocati-Ceparu-si-Irimia/202784186476964

Twitter: @CeparusiIrimia

Youtube: http://www.youtube.com/user/CeparusiIrimia

 ]]>

Noutăţi privind  modul de dovedire a îndeplinirii cerinţelor de calificare, prin prisma Directivei 2014/24/UE

Ec. Ecaterina Milica DOBROTĂ

I. Una dintre reglementările importante aduse de Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului este şi cea legată de utilizarea documentului european de achiziție unic (DEAU).

În legislaţia naţională o prevedere similară o regăsim la art. 11 alin. (4) din HG nr. 925/2006, introdusă de HG nr. 834/2009.

De la apariţia acestui articol în 2009 şi până în prezent, declaraţia pe propria răspundere a stârnit nenumărate controverse, adevărate „furtuni” printre actorii implicaţi în achiziţiile publice, părerile fiind împărţite în două tabere:

– una ce susţine o declaraţie însoţită de anexă în care „ofertantul trebuie să menţioneze succint, dar precis, modul concret de îndeplinire a respectivelor cerinţe – inclusiv, dacă au fost solicitate, diverse valori, cantităţi sau altele asemenea.”

–  şi alta ce consideră că e suficientă o declaraţie sub foma unei simple fraze, de genul „îndeplinesc toate cerinţele de calificare”, dar fără absolut nicio altă informaţie referitoare la calificare.

E bine cunoscut că aceste dispute au fost antrenate tocmai de deciziile contradictorii emise de CNSC şi curţile de apel, de inexistenţa unei opinii comune între complete şi instituţii.

Problema nu se pune în ceea ce priveşte informaţiile care pot fi verificate şi de autoritatea contractantă (cifra de afaceri, plata datoriilor etc.) ci elementele pentru care autoritatea nu are absolut nicio informaţie în vreun document al ofertei, nu deţine nicio sursă de edificare ce ar face trimitere la experţi, terţii susţinătorii, subcontractanţii, experienţa similară etc. În atare condiţii, autoritatea nu are cum să prevadă modalitatea de îndeplinire a cerinţelor.

Mai mult, dacă în procedură e implicat un operator din afara României, nici asupra cifrei de afaceri, ori a plăţii datoriilor către bugetul de stat, autoritatea nu se poate lămuri.

Astfel, declaraţia pe propria răspundere a devenit un măr al discordiei în procedurile de atribuire.

Mulţi specialişti, acerbi luptători ai menţinerii unei declaraţii simple, fără anexă, prevesteau elaborarea unei directive ce le va confirma ideea.  Dar timpul şi practica au infirmat aşteptările lor.

În aceast sens, Directiva 2014/24/UE, publicată în 28 martie 2014, ne anunţă regulile ce vor guverna şi achiziţiile publice din România.

În preambulul Directivei, la considerentul (84) regăsim prevederi cât se poate de avantajoase pentru derulare achiziţiilor într-un mod facil: utilizarea documentului european de achiziție unic (DEAU), ce constă într-o declarație pe propria răspundere actualizată, cu rol de „simplificare considerabilăîn beneficiul atât al autorităților contractante, cât și al operatorilor economici”, de reducere a formalismului exagerat privind depunerea documentelor de calificare.

O asemenea dispoziţie a fost introdusă în special la cererea IMM-urilor, ce au apreciat drept un obstacol în calea participării solicitarea excesivă a unui număr mare şi inutil de documente, cum ar fi „certificate sau alte documente legate de criteriile de excludere și de selecție”.

În rezolvarea problemei, legiuitorul a propus remiterea de către operatorul economic a unui DEAU actualizat.

După expunerea motivelor de introducere DEAU- descrise în considerentul (84), art. 59 al Directivei 2014/24/UE detaliază modalităţile de utilizare/aplicare ale documentului:

– la momentul depunerii, „autoritățile contractante acceptă documentul european de achiziție unic DEAU […] ca o dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autoritățile publice sau de către terțe părți care confirmă că operatorul economic în cauzăîndeplinește oricare dintre următoarele condiții:

(a) nu se află în una dintre situațiile menționate la articolul 57[1] în care operatorii economici sunt sau pot fi excluși;

(b) îndeplinește criteriile de selecție relevante care au fost stabilite în conformitate cu articolul 58[2];

(c) dacă este cazul, respectă regulile și criteriile obiective care au fost stabilite în conformitate cu articolul 65[3].”

– în document trebuie precizate entităţile, terţii responsabili cu întocmirea documentelor justificative;

– e obligatorie consemnarea în DEAU a adreselor de internet ale bazelor de date sau a oricăror date de identificare de unde autoritatea contractantă ar putea obţine informaţii privind modul de îndeplinire a cerinţelor de calificare;

– în orice moment, în vederea unei bune derulări a procesului de evaluare, autoritatea are dreptul de a solicita documentele din DEAU;

– ofertantul căruia s-a decis atribuirea contractului va trebui să furnizeze, în mod obligatoriu, dovezile pertinente pentru demonstrarea îndeplinirii cerinţelor de calificare – considerentul (84).

Deşi art. 59 alin. (2) din Directivă stabileşte anumite condiţiile de emitere DEAU (existenţa unui formular standard, eliberarea electronică etc), referitor la conţinutul documentului interpretarea, în spiritul legii europene, nu poate fi decât una: declaraţia trebuie să conţină un minim de informaţii pentru identificarea modului de îndeplinire a cerinţelor de calificare/ selecţie.

II. O altă noutate introdusă de Directiva 2014/24 este cea de la considerentul (85), de interpretare a dovezilor îndeplinirii cerinţelor de calificare: în evaluare autoritatea ar trebui să se bazeze pe cele mai recente informaţii. În acest sens, este redat exemplul unei datorie restante „la contribuțiile la asigurările sociale ce a fost între timp achitată”.

Transpunerea considerentului (85) în legislaţia naţională ar diminua numărul excluderilor neîntemeiate din procedură.

În practică există situaţii în care, dacă ofertantul la data depunerii ofertelor avea datorii către bugetul consolidat era respins, chiar dacă pe parcursul derulării procedurii dovedea achitarea lor.

O altă situaţie similară este cea a neautorizării operatorului economic la data depunerii ofertelor, chiar dacă, la numai trei zile, operatorul prezintă autorizaţia emisă după termenul limită de depunere.

Autoritatea contractantă ar trebui să interpreteze cerinţele de calificare în sensul deţinerii de către ofertant a resurselor necesare executării contractului.

În acest mod, autoritatea se va asigură că, la momentul semnării contractului, ofertantul câştigător posedă minimul impus pentru derularea contractului.

Or, nicăieri în documentaţia de atribuire nu e specificat momentul la care trebuie făcută dovada îndeplinirii cerinţelor. Poziţionarea în timp (înainte de atribuire) se face doar în considerentul (84), unde se atrage atenţia autorităților contractante de a nu încheia contractele cu ofertanţii care nu sunt în măsură să facă dovada respectării cerinţelor.

De aceea, menţiunea de la considerentul (85) conform căreia „este important ca deciziile autorităților contractante să se bazeze pe informații recente în special cu privire la motivele de excludere, dat fiind că pot interveni modificări importante destul de rapid” vine tocmai în sprijinul operatorilor economici care, justificând temeinic, demonstrează că nu au posibilitatea îndeplinirii/ dovedirii până la termenul de depunere.

Mai mult, se recomandă verificarea informaţiilor prin accesarea „bazele de date relevante, care ar trebui să fie naționale, adică să fie administrate de autorități publice”.

Date fiind argumentele de mai sus, să sperăm că se va renunţa la practica respingerii concurenţilor pe  motiv că nu fac dovada:

– cifrei de afaceri, deşi acestea s-ar putea citi din siteul www.mfinante.ro;

– plăţii datoriilor, deşi autoritatea ar fi avut posibilitatea să solicite informaţii direct de la Ministerul Finanţelor etc.

Pentru reducerea birocraţiei, în acelaşi considerent (85), Comisia a înscris unul din dezideratele sale în achiziţii: „promovarea de măsuri care să poată facilita accesul electronic ușor la informații actualizate, cum ar fi instrumentele de consolidare care permit accesul la dosarele virtuale ale societăților sau mijloacele de facilitare a interoperabilității între baze de date sau alte măsuri de sprijin de acest tip.”

III. Încă o regulă nouă de evaluare inclusă în Directivă se referă la utilizarea de către autoritatea contractantă a acelor documente „aflate în continuare la zi, care sunt deja în posesia lor de la proceduri de achiziții anterioare”.

La procedurile de achiziţii publice iniţiate de instituţiile cu un volum mare de investiţii, cum ar fi primăriile de municipii ori consiliile judeţene, operatorii economici participă, de multe ori, concomitent la mai multe atribuiri. De exemplu, derularea a trei achiziţii de lucrări reabilitare drumuri judeţene în comuna A, comuna B şi comuna C. Documentaţiile de atribuire fiind similare, cerinţele de calificare, implicit documentele doveditoare, sunt aproape identice. De exemplu: certificatul emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cazierul fiscal al societăţii, al administratorului, certificate de atestare fiscală emise de Ministerul de Finanţe şi de Consiliul Local.

Conform noii dispoziţii, dacă ofertantul a depus la dosarul primei proceduri lansate documentele cerute prin fişa de date, iar la următoarele le-a menţionat în declaraţia pe propria răspundere, autoritatea ar trebui să apeleze pentru celelate două proceduri la înscrisurile din prima achiziţie.

În plus, prin Directivă se propune interzicerea solicitării documentelor valabile aflate la autoritatea contractantă la alte proceduri.

O asemenea măsură ar trebui să conducă, drept consecinţă imediată, la interdicţia înscrierii în fişa de date a obligaţiei depunerii documentelor şi în original şi în copie (uneori câte 3 sau 5 exemplare).

Dar „punerea în aplicare a acestei sarcini ar trebui să devină efectivă numai după ce utilizarea mijloacelor electronice de comunicare devine obligatorie, întrucât gestionarea electronică a documentelor va ușura mult sarcina autorităților contractante”

Deşi statele membre au obligaţia ca, până la 18 aprilie 2016, să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma noilor directive, practica în domeniul achiziţiilor ar trebui să tindă, până la transpunere, spre respectarea obiectivelor acestor directive.

 [1] Art.57 al Directivei 2014/24/UE se referă la situaţia personală a ofertantului/ candidatului, cuprinzând cel puţin situaţiile de la art. 69^1, 180, 181 din OUG nr. 34/2006, Ordinul  nr. 314/2010 precum şi multe alte noi cazuri de excludere. Ar fi interesant de văzut modul de identificare, cel puţin în practica românească, a situaţiilor expuse de art.57 din noua directiva.

[2] Art.57 al Directivei 2014/24/UE Criterii de selecție: capacitatea de exercitare a activității profesionale; situația economică şi financiară; capacitatea tehnică și profesională.

[3] Art.65 al Directivei 2014/24/UE: Reducerea numărului de candidați calificați care urmează să fie invitați să participe

]]>

Tabel de corespondenta intre Directiva 2014/24/UE si Directiva 2004/18/CE privind achizitiilor publice

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

 

DIRECTIVA 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE

——————-

DIRECTIVA 2004/18/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

din 31 martie 2004privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii

Pentru afisarea intregului continut, click aici (…)

]]>

Pe scurt despre transpunerea noilor Directive

Economist Ecaterina Milica Dobrotă

În 20 decembrie 2011, Comisia Europeană a anunţat: „Revizuirea directivelor privind achizițiile publice […] face parte dintr-un program mai larg care îşi propune o modernizare profundă a achiziţiilor publice în Uniunea Europeană”[1].

După aprope doi ani, în 28 martie 2014, au fost abrogate Directivele 17/2004/CE şi 18/2004/CE şi publicate noile Directive ale Parlamentului European şi ale Consiliului:

–  Directiva 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune;

–  Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice;

–  Directiva 2014/25/UE privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale.

Statele membre vor avea obligaţia ca, până la 18 aprilie 2016, să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma noilor directive.

Transpunerea celor trei directive în legislaţia din România va fi asigurată, după cum se ştie, de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, cu sprijinul celorlalte instituții naționale implicate, precum şi cu suportul acordat de serviciile de specialitate din cadrul Comisiei Europene.[2]

Pentru aceasta, se pare că vor fi elaborate două legi: una ce va prelua prevederile Directivelor 24 şi 25 – pentru achiziţiile „clasice” şi de „utilităţi”, şi alta dedicată concesiunilor- aferentă Directivei 23.

Pachetul legislativ european fiind uşor de înţeles, ne aşteptăm la o transpunere fluentă a acestora, fără reinterpretări restrictive ori contrare.

Valul schimbării legislative va cuprinde, indubitabil, toţi actorii implicaţi în domeniul achiziţiilor publice: autorităţii contractante, operatori economici participanţi aspiranţi la atribuirea contractelor, consultanţi, instituţii de reglementare, monitorizoare şi verificare a modului de derulare a procedurilor.

Cum vor percepe aceştia trecerea de la OUG nr. 34/2006 la noile acte? Sunt pregătiţi în asimilarea noilor informaţii?

Temeri prea mari nu ar trebui să existe întrucât noile directive au urmărit, în mare parte, „linia” celor abrogate.

În primul rând, principiile promovate sunt aceleaşi, diferenţa dintre prevederea veche şi actuală fiind doar de nuanţare: „Atribuirea contractelor de achiziții publice de către sau în numele autorităților statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, precum și principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea și transparența.”- Preambul, considerentul (1) Directiva 2014/24/UE (similar în Directivele 23 şi 25/UE considerentele (4), respectiv (2) ).

De asemenea, vom regăsi aceleaşi proceduri de atribuire ce pot fi derulate de autorităţile contractante, modificări intervenind, în principal, asupra tipurilor de negociere. Astfel, în continuare se vor aplica: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, procedura competitivă cu negociere, dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare, negocierea fără publicarea prealabilă.

O altă noutate e dată de articolul referitor la „Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate”, pentru care se va aloca o secţiune distinctă şi în legislaţia românească.

În lumina noilor directive, regulile de atribuire vor fi şi ele similare celor promovate de actele abrogate. O interpretare aparte urmează a fi dată conceptului general de „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, fără a se elimina, însă, posibilitatea utilizării doar a preţului.

Eliminarea Anexei II B va obliga autorităţile contractante să iniţieze procedurile impuse de Directiva 2014/24/UE, pentru achiziţii ce depăşesc pragurile valorice instituite de actul normativ.

Aşadar, participanţii la procesul de achiziţie publică nu ar trebui să fie îngrijoraţi de implementarea celor trei directive în legislaţia românească.

Mai mult, va fi timp suficient pentru înţelegerea reglementărilor noi, întrucât, până la publicare, proiectul va fi supus dezbaterii publice, atât prin întâlniri între reprezentanţi ai organismelor implicate în achiziţiile publice, cât şi prin afişarea proiectului pe siteul iniţiatorului.

Ca şi în cazul celorlalte proiecte de propuneri de modificări legislative din domeniu (ale HG nr. 925/2006 şi OUG nr.34/2006) şi în această situaţie, cu siguranţă, vom beneficia de o expunere comparativă, tabelară a corespondenţei dintre vechile articole şi cele în vigoare la data publicării, cum de altfel regăsim în Directiva 24 – Anexa XV şi Anexa XXI – Directiva 25.

Noul pachet legislativ va conduce, în mod cert, la o simplificare şi flexibilizare a procedurilor de atribuire, unul dintre obiectivele noilor directive fiind chiar emiterea de reguli ce vor permite achiziţii publice mai uşor de administrat cu obţinerea de rezultate cât mai bune.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

[1] Comisia Europeană – comunicat de presă: Modernizarea achizițiilor publice europene pentru susținerea creșterii economice și a ocupării forței de muncă; www.europa.eu/rapid/press-release

[2] ANRMAP- comunicat de presă din 28 martie 2014

]]>

Raportul de activitate al Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor – aprilie 2014

În data de 28 aprilie 2014, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a publicat Raportul de activitate pe anul 2013. Președintele CNSC, domnul Bogdan Lehel Lorand, a subliniat că “se împlinesc opt ani de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 şi, totodată, de funcţionare neîntreruptă a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, împreună – Ordonanţa şi Consiliul – au fundamentat legislativ şi instituţional sistemul de remedii din România, devenit între timp maturizat şi eficient, ale cărui rezultatele sunt apreciate nu doar la nivel naţional, ci european. Este dincolo de orice îndoială că aceste rezultate au contribuit temeinic la creşterea transparenţei şi întărirea legalităţii atribuirii contractelor de achiziţie publică, respectiv la consolidarea capacităţii generale a sectorului de a normativiza şi asimila bunele practici europene în derularea procesului de achiziţii publice, totuşi încă vulnerabil la fenomenul corupţiei (aspect punctat şi în ultimul Raport la Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare).

De asemenea, s-a făcut referire şi la obiectivele viitoare ale CNSC:

– participarea la transpunerea noului pachet legislativ european în materie şi luarea măsurilor de punere în aplicare a lui, în funcţie de atribuţiile care îi revin;

– consolidarea capacităţii instituţionale şi a încrederii de care se bucură în rândul operatorilor economici şi al autorităţilor contractante;

– creşterea gradul de transparenţă a propriei activităţi;

– concentrarea eforturilor pentru diminuarea duratei litigiilor şi a caracterului neunitar al jurisprudenţei;

– consolidarea independenţei consilierilor de soluţionare a contestaţiilor faţă de orice influenţă exterioară în desfăşurarea activităţii, promovarea integrităţii, precum şi îmbunătăţirea performanţelor individuale.

 

Pentru a deschide raportul click aici (…)

]]>

Propuneri modificari legislatie achizitii – Cu Legea Achizitiilor Publice Ecologice in dezbatere la Iasi si Timisoara | Blog Ecopolis

  • Includerea prevederilor privind achizitiilor ecologice in Ordonanta de Urgenta care reglementeaza achizitiile publice
  • Ar trebui ca legea APE sa fie coordonata cu legislatia actuala
  • Criteriul social trebuie considerat impreuna cu cel ecologic, in ideaa crearii unei legislatii privind atat achizitiile ecologice cat si cele sociale (din intreprinderi sociale si unitati protejate)
  • Procentul minim in primul an sa fie 3% si sa nu aiba caracter obligatoriu, ca sa fie timp pentru traininguri pentru personal
  • Achizitiile publice ecologice nu trebuie sa fie considerate numai cele certificate, ci toate produsele prietenoase cu mediul
  • Planul multianual care va completa legea si va cuprinde norme metodologice trebuie sa fie foarte precis
  • Ar fi benefic un sistem de suport pentru autoritatile din toata tara, fie sub forma unui telverde la Ministerul Mediului, un site cu produse si servicii si proceduri sau poate un intreg departament care sa se ocupe cu monitorizarea si suportul pentru achizitiile publice ecologice, sau chiar la nivel de regiune sau judet sa existe activitate in acest sens.
  • Mai multe … Cu Legea Achizitiilor Publice Ecologice in dezbatere la Iasi si Timisoara | Blog Ecopolis.]]>

    Ordonanta care stabileste termene maxime pentru achizitii publice promulgata de presedintele Basescu

    Sursa AGERPRESS:

    Ordonanţa de urgenţă prevede că pentru pentru licitaţia deschisă evaluarea ofertelor se va face în termenul maxim de 35 de zile, pentru licitaţia restrânsă termenul maxim de selectare a candidaţilor a fost fixat la 15 zile, pentru evaluarea ofertelor este prevăzut termen maxim de 35 de zile.

    În cazul dialogului competitiv pentru preselecţia candidaţilor termenul maxim este de 15 zile, dialogul cu candidaţii are ca termen 120 de zile, evaluarea ofertelor — 35 de zile. La negociere cu publicare preselecţia candidaţilor se va face în maximum 15 zile iar evaluarea ofertelor în 35 de zile. mai multe …

    Ordonanta care stabileste termene maxime pentru achizitii publice promulgata de presedintele Basescu.]]>