Author: Daniel Jurj

Daniel JURJ – Vicepreşedinte AEXA

Revista AEXA – martie 2016

Jorge Lynch Jorge Lynch este pasionat de îmbunătățirea continuă a managementului achizițiilor publice și a practicii, având aproape 30 de ani de experiență în gestionarea proiectelor mari și complexe din Africa, America Latină, Asia de Sud- Est și Pacific. Este fondator al blogului de achiziții publice „The Procurement Classroom”, link http://procurementclassroom.com/, blog pe care publică e-cursuri pentru debutanții și aspiranții în achiziții publice, pentru a-i ajuta să-și dezvolte o bază solidă pe care să construiască o carieră de succes ca viitori profesioniști în domeniul achizițiilor. În articolul său „7 Things to do to Quickly Become Proficient When You Are a Newly Appointed and Inexperienced Public Procurement Practitioner”, Jorge Lynch are șapte sfaturi pentru debutanți, pentru a atinge rapid nivelul de competență în managementul achizițiilor publice:

Prezentul material reprezintă o traducere în limba română, efectuată cu acordul lui Jorge Lynch, după articolul său „7 Things to do to Quickly Become Proficient When You Are a Newly Appointed and Inexperienced Public Procurement Practitioner”, material față de care acesta își declină orice responsabilitate privind conținutul și calitatea traducerii. Documentul original, se regăsește la link http://procurementclassroom.com/becoming-proficient/ 1. ÎNVAȚĂ NORMELE DE ACHIZIȚII PUBLICE

Achizițiile publice sunt reglementate printr-un cadru legislativ (norme de achiziții), constând dintr-o lege și normele de aplicare. Acestea sunt dezvoltate în continuare în politici și proceduri, manuale și ghiduri de achiziție și de administrare a contractului, inclusiv documentele standard de licitație, care sunt utilizate pentru a invita operatorii economici să participe la procedură cu oferte și propuneri. Limbajul politicilor de achiziții publice, procedurile, ghidurile, manualele și documentele standard de licitație trebuie să se alinieze la reglementările legale privind achizițiile publice. Conformarea la normele privind achizițiile publice este obligatorie iar abaterile sunt sancționate prin lege. Prin urmare, trebuie să studiezi și să te familiarizezi cu aceste documente, deoarece ele se referă la activitatea ta și la modul în care ar trebui să o desfășori. Trebuie să începi cu legea privind achizițiile, apoi se poate studia manualul de achiziții publice (sau manuale, în cazul în care există mai multe), apoi documentele standard de licitație pentru fiecare dintre categoriile de achiziții (bunuri, servicii sau lucrări de infrastructură) cu care se anticipează că se va lucra. Trebuie studiate toate normele care reglementează achizițiile publice, de la identificarea unei cerințe până la finalizarea execuției unui contract de achiziție publică, iar uneori, inclusiv eliminarea, reutilizarea și distrugerea bunurilor achiziționate.

2. ÎNVAȚĂ PRINCIPIILE ACHIZIȚIILOR PUBLICE ȘI RESPECTĂ CODUL DE CONDUITĂ

Principiile de achiziții sunt fundamentul achizițiilor publice. Trebuie să ajungi să le cunoști bine, chiar dacă acestea nu sunt precizate în mod clar în normele de achiziții publice. Trebuie respectat, de asemenea, codul de conduită, care ar trebui să se bazeze pe principiile de achiziții. Oricum, cu toate că cele mai multe organizații care efectuează proceduri de achiziții au un cod de conduită, sunt multe care nu au un astfel de cod. Deci, va trebui să fii ghidat în primul rând de principiile de achiziție. Ca practician de achiziții publice, funcționar sau specialist, trebuie să ai o înțelegere clară a principiilor privind achizițiile publice și să știi cum să le aplici pentru a ghida deciziile legate de achiziții publice. Prin integrarea acestor principii în etica muncii, rezultatele deciziilor tale vor fi întotdeauna în conformitate cu obiectivul achizițiilor publice. Ca practician de achiziții publice ești, de asemenea, funcționar public. Gestionezi fonduri publice, ești obligat printr-un cod etic de conduită și ești responsabil pentru ceea ce faci sau nu reușești să faci atunci când gestionezi aceste fonduri.

3. ÎNȚELEGE SISTEMUL DE ACHIZIȚII PUBLICE

Ceea ce se numește de obicei procesul sau ciclul de achiziții publice este într-adevăr un sistem de achiziții alcătuit din diferite (sub) procese care sunt completate în etape succesive. Este important pentru tine să înveți toate procesele în care vei fi implicat și mai ales cele pentru care ești responsabil. Unele procese importante pe care e nevoie să le înveți sunt următoarele: • Procesul de achiziții directe • Procesul de licitare și selecție • Procesul de aprobare a: • necesarului de achiziții • selectării procedurii • caietului de sarcini • criteriilor de evaluare • documentelor de evaluare • modelelor de contracte • Procesul de evaluare al ofertelor • Procesul de evidență al documentelor 4. ELABOREAZĂ ȘI UTILIZEAZĂ LISTE DE VERIFICARE

În cazul în care ești norocos, pot exista câteva liste de verificare, printre unele dintre documentele cadru legale la care vei avea acces și pe care trebuie să le utilizezi. Unele dintre ele vor fi de ajutor și ușor de aplicat, altele vor fi confuze. Recomand să îți dezvolți propriile liste de control pentru diferitele proceduri și procese pe care le-ai analizat în documentele de lucru, și pentru cele care au fost predate într-un cadru formal de formare, sau pentru cele învățate din propriile studii. Listele de verificare sunt importante pentru dezvoltarea ta profesională ca practician de achiziții. Atunci când acestea sunt dezvoltate și utilizate în mod corespunzător, ele vor permite să îți amintești toate măsurile necesare pentru a finaliza un proces, astfel încât să nu trebuie să te bazezi pe memorie. Acest lucru este foarte important în achizițiile publice în cazul în care există mai multe etape diferite care trebuie urmate, având în vedere că în cazul în care lipsește un pas acest lucru ar putea fi interpretat greșit și să fie un motiv de discuții sau chiar de măsuri disciplinare. Ar trebui să încerci să dezvolți liste de control simple, folosind propriile cuvinte bazate pe înțelegerea ta, pentru a te ajuta să îți amintești ce trebuie făcut, când și de către cine, în diferitele procese pentru care ești responsabil sau în care ești implicat. Câteva exemple de cazuri în care se se pot dezvolta liste de control sunt: • Cum să se pregătească un anunț (Ce trebuie să conțină? Care este procesul de aprobare și cât timp va dura?) • Cum să se pregătească un document de licitație (Care este procesul de aprobare și cât timp durează?) • Unde începe procesul de achiziție și unde se termină? • Pregătirea unui plan de achiziții. Cum se face? • Pregătirea unui program de achiziții publice. Cum se face? • Care sunt diferitele lucruri care au nevoie de aprobare, cine și când le aprobă? • Procedeul de selectare a unei proceduri de achiziție; cum se face? • Dezvoltarea și completarea înregistrării achiziției și contractului, cum se face? Așa cum ai putut realiza până acum, este esențial să îți pui (și alte) întrebări, să iei notițe și să dezvolți liste de verificare pentru referințe ulterioare. De asemenea, este important să se verifice răspunsurile la întrebări cu un document scris. Cunoașterea sursei de referință este vitală. În achizițiile publice, regulile care trebuie urmate ar trebui să fie scrise. Trebuie să te asiguri că știi unde ai confirmarea informațiilor pe care le primești, pentru a te asigura că dezvolți liste de verificare cu informații probate.

5. FII ORGANIZAT

În cadrul managementului achizițiilor publice, vei avea de lucru cu clienți interni și externi, diferite departamente administrative, contractori, furnizori și prestatori de servicii, precum și cu alte părți interesate. Vei avea, de asemenea, de lucru cu diferite cerințe de achiziții în diferite etape ale procesului de achiziție. Aceste sarcini pot deveni foarte copleșitoare dacă nu sunt organizate. În continuare, unele dintre aplicațiile pe care le folosesc pentru a-mi organiza munca (și viața personală): • Pentru a-mi organiza munca, a scrie idei și a lua notițe, eu folosesc aplicația WorkFlowy. Mi se pare că este foarte simplu de utilizat pentru păstrarea listelor de rezolvat (și tot felul de liste), și eu, de asemenea, îl folosesc pentru a întocmi liste de verificare. • Eu folosesc Google Calendar pentru a seta atenționări de date importante pentru diferite cerințe de achiziții la care lucrez la un moment dat. Acesta poate fi, de asemenea, folosit pentru a trimite atenționări altor persoane cu privire la sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. Pot fi folosite și alte tipuri de calendare electronice. Exemple de informații cu privire la care puteți crea atenționări pe calendar sunt: • Data când este de așteptat să înceapă o procedură de achiziție (ca un memento pentru tine sau altcineva dacă nu ești responsabil) • Data când o anumită achiziție trebuie demarată prin publicare • Datele reuniunilor de pre-licitație și / sau vizite la fața locului • Termenul limită pentru a răspunde la solicitările de clarificari din partea ofertanților • Data depunerii ofertelor • Data deschiderii ofertelor Presupunând că utilizezi un computer, ai nevoie să dezvolți un sistem logic de evidență pentru documentele pe care le pregăteșți, și să încerci să le protejezi de pierderi, prin stocarea celor mai importante în Cloud, precum și pe hard disk, pentru a le proteja în caz de erori ale unității de hard sau de deteriorare a computerului. În funcție de organizația ta, ți se poate cere să stochezi anumite documente numai pe serverul organizației, astfel încât va trebui să te informezi în acest sens. Pentru stocarea documentelor în Cloud, eu folosesc Dropbox și, într-o măsură mai mică, Google Drive. Cu ambele vei obține mai mulți GB de spațiu de lucru liber, astfel încât nu trebuie să plătești pentru utilizarea lor. Am folosit WorkFlowy, Dropbox și GoogleCalendar pentru mai mulți ani, la diferite proiecte și le recomand cu încredere.

6. GĂSEȘTE-ȚI UN ÎNDRUMĂTOR

Fiind nou la locul de muncă, cineva va fi/ar trebui să fie acolo să te învețe ce trebuie să faci, dar nu depinde de asta. Fă-ți ceva timp ca să ajungi să cunoști persoanele cu care vei lucra și pe cea care pare a fi cea mai bine pregătită și încearcă să înveți cât de mult poți de la acea persoană. E chiar posibil să trebuiască să cauți un mentor din afara organizației. Încearcă să înveți cât de mult poți de la cei care sunt dispuși să te învețe, și fă un efort să verifici ceea ce ți se spune, pentru a determina dacă acest lucru este în conformitate cu normele privind achizițiile publice. Nu prelua pur și simplu ceea ce ți se spune. Verifică informațiile care îți sunt oferite. În achizițiile publice, cel mai mult din ceea ce trebuie să faci ar trebui să se regăsească în scris într-un document. De aceea sunt foarte rare cazurile în care nu există linii directoare pentru ce trebuie făcut într-o anumită anumită situație dată. Atunci când se întâmplă acest lucru, decizia cu privire la modalitatea de lucru nu va fi a ta. Va fi decizia superiorilor, a unui expert în achiziții publice, sau a unei autorități de aprobare. Pune întrebări. Multe întrebări. Nu-ți fie teamă să te repeți. De asemenea, ascultă cu atenție răspunsurile la întrebările tale. Ia notițe și dezvoltă liste simple de verificare, acolo unde este posibil, care-ți vor servi ca un memento și pentru referințe ulterioare.

7. STRADUIEȘTE-TE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIRE CONTINUĂ

Continuă să citești și să studiezi. Niciodată nu crede că știi totul. Învățarea continuă și dezvoltarea profesională prin lectură și prin încercarea de a-i învăța pe practicienii mai puțin experimentați, este esențială. Înveți mult mai mult, învățând pe altcineva. Așa că, continuă să citești și transmite și altora ceea ce ai învățat. Cu cât predai mai mult, cu atât mai mult înveți. Cu cât știi mai mult, cu atât mai bine pentru organizația ta și pentru dezvoltarea carierei tale.

„Your Professional Development is Your Responsibility”- Jorge Lynch

]]>

Daniel JURJ – Vicepreședinte AEXA

Revista AEXA – octombrie 2016

Legea nr. 98/2016, noua lege a achizițiilor, a apărut ca o necesitate de adaptare a legislației la cele trei teme prioritare asumate prin Comunicarea Comisiei Europene din 3 martie 2010 intitiulată ,,Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii socialeˮ.

Conform expunerii de motive la proiectul de lege privind achizițiile publice[1], prin acesta se urmărește să se ofere mecanisme privind:

– ,,posibilitatea de a iniția și încuraja în mod transparent și util consultări cu experți independenți, participanți din piață și organizații de profil din domeniu pentru ca autoritățile contractante să aibă acces direct la opiniile de specialitate ale acestora, având ca efect redactarea într-un mod informat și complet a documentației de atribuire, inclusiv elemente ale soluției tehnice optime,

– încurajarea autorităților contractante de a utiliza, cât mai des procedura de negociere competitivă, cu încadrarea în cazurile expres reglementate,

– încurajarea aplicării parteneriatului pentru inovare pentru implementarea obiectivului referitor la cerecetare-inovare, în cazul achizițiilor cu caracter inovator,

– încurajarea achizițiilor publice ecologice,

– încurajarea aplicării procedurilor de atribuire în vederea sprijinirii incluziunii sociale,

– încurajarea autorităților contractante de a fi deschise la aplicarea factorilor de evaluare cu impact social și de mediu pentru a sprijini obiectivele Strategiei Europa 2020 atunci când concep o achiziție publică.”

Printre schimbările preconizate prin noua lege a achizițiiilor se menționează ,,Redefinirea profundă și de esență a procesului de evaluare a ofertelor astfel cum a fost regândit și menționat în Strategia națională privind achizișiile publice, printre care merită menționată deschiderea etapizată a ofertelor, comunicări intermediare ale rezultatului procedurii de atribuire, cât și cointeresarea unor experți care să asiste autoritatea contractantă pe perioada unei proceduri de atribuire.”

Dintre modificările legislative intervenite prin intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice nu putem să nu observăm o schimbare încă din scopul noii reglementări, față de scopul declarat al vechii reglementări.

Astfel, conform art. 2 alin. (1), scopul O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, era structurat pe mai multe paliere, respectiv: promovarea concurenței concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autorităţile contractante.

În schimb, noua lege a achizițiilor publice, Legea nr. 98/2016, are un scop mai bine definit și mai ușor de urmărit, declarat tot la art. 2 alin (1), respectiv asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială.

Constatăm astfel faptul că promovarea concurenței concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici și asigurarea transparenţei, au fost transformate din scop al cadrului legislativ în mijloace de realizare ale scopului.

Astfel, raportat la noul scop al legii achizițiilor publice, obiectivul care trebuie realizat de către specialiștii în achiziții publice îl reprezintă eficienţa economică şi socială.

În vederea stimulării specialiștilor în achiziții publice în atingerea acestui obiectiv, conform Strategiei naționale privind achizițiile publice, aprobată prin H.G. nr. 901/2015, se urmărește asigurarea unui cadru adecvat de formare și instruire, dezvoltarea unui sistem de stimulare bazată pe performanţă stabilită prin efectuarea unei analize cost-beneficiu și se încurajează utilizarea unui furnizor de servicii în domeniul achiziţiilor (public sau privat) pentru contractele a căror complexitate ridică probleme capacităţii profesionale proprii a autorității contractante.

Revenind la aspectul transformării vechilor scopuri în mijloace de atingere a noului scop, acela de a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială, considerăm relevant exemplul achizițiilor directe realizate prin intermediul catalogului electronic, cu referire la asigurarea transparenței.

Potrivit art. 43 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin H.G. nr. 395/2016: ,,În cazul în care autoritatea contractantă nu identifică în cadrul catalogului electronic produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea sau constată că preţul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziţiei este mai mare decât preţul pieţei sau din motive tehnice imputabile SEAP nu este posibil accesul la catalogul electronic, atunci autoritatea contractantă poate realiza achiziţia de la orice operator economic, elaborând în acest sens o notă justificativă.”

Din analiza textului susmenționat rezultă fără putință de tăgadă faptul că, chiar dacă autoritatea contractantă identifică în cadrul catalogului electronic produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea, în vederea atigerii obiectivului eficiență, aceasta nu va realiza achiziția prin intermediul catalogului electronic ci va realiza achiziția în mod direct de la operatorii economici care satisfac necesitatea la un preț mai mic decât cel din catalogul electronic.

Așa cum este definită în Strategia națională în domeniul achizițiilor publice, transparența înseamnă aducerea la cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare la atribuirea contractului de furnizare de produse, servicii și lucrări.

Este adevărat faptul că, achiziția directă prin intermediul catalogului electronic asigură transparența, dar și în cazul achiziției directe de la un anumit operator economic, care satisface necesitatea la un preț inferior celui publicat în catalogul electronic, aceasta se asigură prin transmiterea în SEAP a notificării cu privire la achiziţia directă a cărei valoare depăşeşte 13.000 lei, fără TVA, în conformitate cu prevederile art. 46 alin. (5) din normele de aplicare a legii privind achizițiile publice. În plus, achiziția directă la un preț inferior celui din catalogul electronic asigură atingerea obiectivului de eficiență economică.

Eficiența economică și socială prin achizițiile publice trebuie să constituie obiectivul fiecărui specialist în achiziții publice. Acest obiectiv trebuie atins cu respectarea principiilor privind nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă, transparenţa, proporţionalitatea și asumarea răspunderii. Totodată, proporțional cu complexitatea contractului ce urmează a fi atribuit, specialiștii din cadrul autorității contractante trebuie să-și evalueze capacitățile și sa colaboreze, dacă este necesar, cu specialiști externi. În opinia noastră, colaborarea cu specialiștii externi reprezintă o oportunitate care trebuie fructificată de către autoritățile contractante, având în vedere atât avantajele pe care le oferă pentru atingerea obiectivului, cât și faptul că aceasta este prevăzută în mod expres de reglementările actuale.

[1] http://www.cdep.ro/proiecte/2016/000/10/8/em18.pdf

]]>

Daniel JURJ – Vicepreşedinte AEXA

Revista AEXA – iunie 2016

La data de 6 iunie 2016, în Monitorul Oficial al României nr. 423, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Potrivit Notei de fundamentare la H.G. 395/2016, actul normativ sus-menționat implică o modificare majoră a cadrului legal în domeniul achizițiilor publice, întrucât reprezintă normele de aplicare a prevederilor noii Legi privind achizițiile publice – parte a unui pachet legislativ care a abrogat și a înlocuit vechiul cadru de reglementare în materie. Astfel, principalele schimbări preconizate se referă la: 1. Detalierea atribuțiilor compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice, precum și a modului concret în care celelalte compartimente ale autorității contractante au obligația de a sprijini activitatea compartimentului de achiziții publice; 2. Referatul de necesitate, care reprezintă un document intern emis de fiecare compartiment din cadrul autorității contractante, în sprijinul activității compartimentului de achiziții publice; 3. Strategia de contractare, care este un document al fiecărei achiziții cu o valoare estimată peste pragul valoric stabilit la art. 7 alin. (5) din lege și poate face (parte din aceasta) obiectul evaluării A.N.A.P., împreună cu documentația de atribuire, anterior inițierii procedurii de atribuire; 4. Publicarea în SEAP a unor extrase din Programul anual al achizițiilor publice (PAAP), care se referă la contractele/ acordurile–cadru de produse și/sau servicii a căror valoare estimată este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din lege și, respectiv, contractele/acordurile-cadru de lucrări; 5. Elaborarea unui PAAP distinct pentru fiecare proiect finanțat din fonduri nerambursabile și/sau proiect de cercetare; 6. Regulile de calcul a valorii estimate a achiziției – modalitatea de achiziție fiind aleasă în funcție de următoarele aspecte:  Valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar;  Complexitatea contractului/acordului-cadru ce umează a fi atribuit;  Îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire; 7. Consultarea pieței – parte a procesului de achiziție publică, care se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț privind consultarea, în cazul în care se dorește achiziționarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic; 8. Detalierea unor aspecte legate de documentația de atribuire – respectiv fișa de date și documentele suport care includ și justificarea privind: determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru, alegerea procedurii de atribuire în situațiile prevăzute la art. 69 alin. (2) – (5) din lege și, după caz, decizia de a accelera procedura de atribuire, decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi, cerinţele de calificare și, după caz, criteriile de selecție, factorii de evaluare; 9. Reguli noi privind evaluarea ex-ante a documentației de atribuire:  A.N.A.P. evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei de participare/anunţului de participare, conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor publice a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru: o finanțate din fonduri europene (indiferent de valoare); o care depășesc anumite praguri valorice (225.000 lei pentru furnizare și servicii; 2.250.000 lei pentru lucrări) o care au fost selectate în baza unei analize de risc și/sau aleatoriu, dintre cele care intră sub incidenţa prevederilor legii privind achizițiile publice. 10. Explicitarea criteriilor de atribuire „calitate-preț” și „costul cel mai scăzut” care au fost introduse ca elemente de noutate prin legea achizițiilor publice; 11. Procedurile desfășurate integral prin mijloace electronice devin regulă (pentru toate tipurile de proceduri); 12. Detalierea procedurii simplificate, care se aplică în condițiile prevăzute la art. 7 alin. (2) din lege. Așa cum se arată în Nota de fundamentare, în vederea implementării noilor dispoziții, urmează a fi elaborate următoarele acte normative terțiare:  Ordin al președintelui ANAP privind stabilirea unui set de instrumente ce se utilizează pentru planificarea portofoliului de achiziții la nivelul entității contractante, fundamentarea deciziei de realizare a procesului de achiziție și monitorizarea implementării contractului, precum și pentru prevenirea/diminuarea riscurilor în achiziții publice;  Ordin al președintelui ANAP privind aprobarea formularului de program anual al achizițiilor publice;  Ordin al președintelui ANAP privind aprobarea metodologiei de selecţie a documentațiilor de atribuire ce sunt incluse în eşantionul supus verificării, precum și a modului de interacțiune cu autoritățile contractante verificate;  Ordin al președintelui ANAP privind aprobarea metodologiei de control ex-post privind modul de atribuire a contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru;  Ordin al președintelui ANAP privind stabilirea categoriilor de servicii intelectuale; De asemenea, având în vedere faptul că Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016 reglementează doar modul de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, celelalte aspecte din lege pentru care se precizează că vor fi incluse în normele de aplicare, urmează să facă obiectul altor hotărâri de Guvern, deoarece implică aspecte legate de înființarea de noi instituții sau funcții în relația interinstituțională din administrația publică.

]]>

Daniel JURJ – Vicepreşedinte AEXA

Revista AEXA – iunie 2016

Motto: Nu e nevoie să reinventăm roata!

           Trebuie doar să știm cum să o învârtim!

Scopul legii achizițiilor publice îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza, pe baze principiale, achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială (art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016).

Prin urmare, primul pas pentru realizarea achizițiilor publice în condiții de eficiență economică și socială, cu respectarea cadrului legal, este necesară însușirea principiilor și a semnificației termenilor și expresiilor utilizate în descrierea regulilor care guvernează achizițiile publice, pentru a se evita neînțelegerea și nerespectarea întocmai a acestora, ca rezultat al interpretării eronate a termenilor și expresiilor.

Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a organizării concursurilor de soluţii sunt:

1. a) nediscriminarea;

2. b) tratamentul egal;

3. c) recunoaşterea reciprocă;

4. d) transparenţa;

5. e) proporţionalitatea;

6. f) asumarea răspunderii.

Acestora li se adaugă și principiul evitarea conflictului de interese, conform Strategiei naționale privind achizițiile publice aprobată prin H.G. nr. 901/2015.

Chiar daca Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice doar enumeră principiile, definiția acestora o regăsim în Strategia națională privind achizițiile publice, după cum urmează:

Nediscriminarea și tratamentul egal – reprezintă asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale, prin stabilirea și aplicarea, în orice etapă a derulării procedurii de atribuire, de reguli, cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici, inclusiv prin protejarea informațiilor confidențiale atunci când este cazul, pentru ca oricare dintre operatori să poată participa la atribuirea contractului și să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți (furnizori de produse, prestatori de servicii sau executanți de lucrări).

Recunoașterea reciprocă – constă în acceptarea produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piața Uniunii Europene, a diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritățile competente din alte state, precum și a specificațiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel național.

Transparența – înseamnă aducerea la cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare la atribuirea contractului de furnizare de produse, servicii și lucrări.

Proporționalitatea – reprezintă asigurarea corelației între necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de achiziție publică și cerințele solicitate a fi îndeplinite. În acest sens, beneficiarul trebuie să se asigure că, în cazul în care sunt stabilite cerințe minime de calificare, acestea prezintă relevanță și/sau nu sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului atribuit.

Eficiența utilizării fondurilor – reprezintă atribuirea contractelor de achiziție pe baze competiționale și utilizarea unor criterii de atribuire care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea obținerii raportului optim între calitate și preț, inclusiv prin luarea în considerare a obiectivelor sociale, etice și de protecție a mediului.

Asumarea răspunderii – este determinarea clară a sarcinilor și atribuțiilor persoanelor responsabile cu achizițiile publică, urmărindu-se asigurarea profesionalismului, imparțialității și independenței deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.

Evitarea conflictului de interese – pe parcursul aplicării procedurilor de atribuire, achizitorul are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situațiile de natură să determine apariția unui conflict de interese și/sau manifestarea concurenței neloiale.

Pe lângă respectarea principiilor, conform Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 şi constituirea Comitetului naţional pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020, aprobata prin H.G. 909/2014, achizițiile publice, ca și activitate a administrației publice, trebuie să urmărească și promovarea bunelor practici şi a inovării în administraţia publică şi încurajarea schimbului de experienţă şi a networking-ului între instituţiile şi autorităţile publice.

Considerăm să înțelegem prin termenul Networking –  crearea de reţele destinate schimbului de informaţii şi de bune practici între autoritățile contractante.

Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 propune o abordare bazată pe patru direcţii de acţiune care vor viza:

1. introducerea de mecanisme moderne de comparare a performanţei în administraţie şi de acordare de sprijin reciproc pentru învăţarea din bune practici;

2. colaborarea cu mediul academic şi de cercetare pentru identificarea de concepte şi metode inovative aplicabile administraţiei publice;

3. organizarea de acţiuni de promovare a bunelor practici, a inovării şi networking-ului în administraţia publică;

4. elaborarea de materiale suport pentru promovarea bunelor practici şi a inovării în administraţia publică.

Abordarea strategică pentru consolidarea administrației publice presupune atât dezvoltarea şi implementarea unor mecanisme prin care să se realizeze compararea şi ierarhizarea performanţei obţinute de autorităţile şi instituţiile publice în realizarea activităţilor şi în furnizarea anumitor servicii publice, cât şi încurajarea autorităţilor şi instituţiilor publice de a realiza parteneriate pentru a identifica/aplica soluţii comune în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă.

Principalele instrumente vizate prin Strategie pentru realizarea aspectelor mai sus-menţionate sunt următoarele:

Benchmarking – mecanism prin care instituţii publice cu activităţi sau preocupări similare îşi compară periodic performanţa/activitatea, pentru a identifica existenţa decalajelor sau a ariilor deficitare;

Bench-learning – mecanism de învăţare din experienţa altora, utilizat în scopul preluării şi adaptării, în cadrul propriei instituţii, a unor bune practici/soluţii de îmbunătăţire;

Bench doing – implementarea unor măsuri inovative sau a unor bune practici în mai multe instituţii sau autorităţi publice în acelaşi timp, permiţând astfel ca acestea să înveţe şi să dezvolte împreună.

În ceea ce privește semnificația termenilor și expresiilor în sensul Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aceasta o regăsim la Secțiunea a 2-a Definiții, art. 3 din lege.

Dintre definițiile de la art. 3 am selectat, pe criterii de noutate față de                                           O.U.G. nr. 34/2006 și de importanță (în opinia noastră), definițiile de la literele:

1. d) activităţi de achiziţie auxiliare – activităţi care constau în furnizarea de asistenţă şi suport pentru activităţile de achiziţie, în special infrastructura tehnică care să permită autorităţilor contractante atribuirea de contracte de achiziţie publică sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări, produse ori servicii, sau asistenţă şi consiliere cu privire la desfăşurarea ori structurarea procedurilor de achiziţie publică, sau pregătirea şi administrarea procedurilor de atribuire în numele şi în beneficiul autorităţii contractante în cauză;

2. f) anunţ de intenţie valabil în mod continuu – anunţul de intenţie publicat de autoritatea contractantă ca modalitate de iniţiere a unei proceduri de atribuire pentru achiziţia de servicii sociale ori alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, alternativă anunţului de participare, în cuprinsul căruia se face referire în mod specific la categoriile de servicii care fac obiectul contractelor ce urmează să fie atribuite, se indică faptul că respectivele contracte sunt atribuite fără publicarea ulterioară a unui anunţ de participare şi se invită operatorii economici interesaţi să îşi exprime în scris interesul pentru participarea la procedura de atribuire;

3. i) ciclu de viaţă – ansamblul etapelor succesive şi/sau interdependente, care includ cercetarea şi dezvoltarea care urmează a fi efectuate, producţia, comercializarea şi condiţiile acesteia, transportul, utilizarea şi întreţinerea, pe toată durata existenţei unui produs ori a unei lucrări sau a prestării unui serviciu, de la achiziţia materiilor prime ori generarea resurselor până la eliminare, curăţarea amplasamentului şi încheierea serviciului sau a utilizării;

4. p) contract pe termen lung – contractul de achiziţie publică încheiat pe o durată de cel puţin 5 ani care cuprinde durata de execuţie a lucrărilor ori a construcţiei, dacă acesta are o componentă care constă în execuţie de lucrări ori a unei construcţii, precum şi durata de prestare a serviciilor, stabilite astfel încât contractantul să obţină un profit rezonabil;

5. s) DUAE – documentul unic de achiziţii european furnizat în format electronic prin utilizarea formatului standard stabilit de Comisia Europeană, constând în declaraţia pe propria răspundere a operatorului economic cu privire la îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie;

6. t) e-Certis – sistemul electronic implementat şi administrat de Comisia Europeană cuprinzând informaţii privind certificate şi alte documente justificative solicitate în mod obişnuit de autorităţile contractante în cadrul procedurilor de atribuire;

7. v) evaluare tehnică europeană – evaluarea documentată a performanţelor unui produs pentru construcţii, în ceea ce priveşte caracteristicile esenţiale ale acestuia, în conformitate cu respectivul document de evaluare european, astfel cum este definit în art. 2 pct. 12 dinRegulamentul (UE) nr. 305/2011al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului;

8. aa) inovare – realizarea unui produs, serviciu sau proces nou ori care este îmbunătăţit în mod semnificativ, inclusiv procese de producţie sau de construcţie, noi metode de comercializare ori noi metode organizatorice în activitatea comercială, organizarea locului de muncă sau relaţiile externe ale organizaţiei, printre altele, cu scopul de a contribui la soluţionarea provocărilor societale sau de a sprijini strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii;

9. cc) liste oficiale – listele administrate de organismele competente, cuprinzând informaţii cu privire la operatorii economici înscrişi pe liste şi care reprezintă un mijloc de dovadă a îndeplinirii cerinţelor de calificare şi selecţie prevăzute în liste;

10. dd) lot – fiecare parte din obiectul contractului de achiziţie publică, obiect care este divizat pentru a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorităţii contractante, precum şi capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului;

Obs. Așa cum rezultă din definiția lotului, dimensionarea acestuia se realizează pe criterii cantitative sau calitative, în scopul adaptării conținutului contractelor individuale la nevoile autorității contractante, IMM-urilor sau la diferitele faze ale proiectului.

45. ee) lucrări de geniu civil – lucrările de construcţii prevăzute în cadrul claselor 45.21, 45.23, 45.24 şi 45.25 din anexa nr. 1, cu excepţia celor care au ca obiect construcţia de clădiri;

46. kk) parteneriat pentru inovare – procedura de atribuire utilizată de autoritatea contractantă pentru dezvoltarea şi achiziţia ulterioară a unui produs, serviciu sau a unor lucrări inovatoare, în condiţiile în care soluţiile disponibile pe piaţă la un anumit moment nu satisfac necesităţile autorităţii contractante;

47. ll) persoane cu funcţii de decizie – conducătorul autorităţii contractante, membrii organelor decizionale ale autorităţii contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum şi orice alte persoane din cadrul autorităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentelor achiziţiei şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire;

Obs. Persoana cu funcție de decizie este o persoană din cadrul autorității contractante, care poate influența conținutul documentelor achiziției și/sau desfășurarea procedurii de atribuire, având determinate clar sarcinile și atribuțiile, în temeiul principiului asumării răspunderii, în vederea asigurării profesionalismului, imparțialității și independenței deciziilor adoptate pe parcursul derulării procesului de achiziție publică.

1. mm) referinţă tehnică – orice specificaţie elaborată de organismele europene de standardizare, alta decât standardele europene sau alte organizaţii care au activităţi de standardizare la care România este parte, în conformitate cu proceduri adaptate în funcţie de evoluţia cerinţelor pieţei;

2. rr) specificaţii tehnice – cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante;

Obs. Descrierea produsului, serviciului sau lucrării, prin intermediul specificațiilor tehnice, trebuie să fie obiectivă și corespunzătoare necesității autorității contractante.

1. ss) specificaţie tehnică comună – o specificaţie tehnică în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor elaborată în conformitate cu articolele 13 şi 14 dinRegulamentul (UE) nr. 1.025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE,  94/25/CE,  95/16/CE,  97/23/CE,  98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1.673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului;

2. tt) standard – o specificaţie tehnică adoptată ca standard internaţional, standard european sau standard naţional de către un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, care nu este obligatorie.

ccc) unitate operaţională separată – structură din cadrul autorităţii contractante, separată din punct de vedere tehnic, geografic sau organizatoric de alte structuri ale autorităţii contractante.

Obs. În cazul în care autoritatea contractantă are în structura sa unități operaționale separate, valoarea estimată a achiziției se calculează prin luarea în considerare a valorii estimate totale pentru toate unitățile operaționale luate separat, cu excepția unităților operaționale responsabile în mod independent pentru achizițiile lor.

În afara definițiilor de la art. 3, în cuprinsul Legii nr. 98/2016 mai regăsim definite următoarele expresii:

1. Organisme de drept public – conform art. 4 alin (2), prin organisme de drept public în sensul alin. (1) lit. b) se înţelege orice entităţi, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. a) care, indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

2. a) sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial;

3. b) au personalitate juridică;

4. c) sunt finanţate, în majoritate, de către entităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau de către alte organisme de drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul unei entităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către o entitate dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) ori de către un alt organism de drept public.

5. Produse similare – conform art. 18 alin. (3), prin produse similare se înţelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

6. a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare;

7. b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv.

8. Conflict de interese – conform art.59, prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire.

9. Acţionar sau asociat semnificativ – conform art. 60 alin. (2), în sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. d), prin acţionar sau asociat semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă deţinătorului cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

10. Abatere profesională gravă – conform art. 167 alin. (3), în sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. c), prin abatere profesională gravă se înţelege orice abatere comisă de operatorul economic care afectează reputaţia profesională a acestuia, cum ar fi încălcări ale regulilor de concurenţă de tip cartel care vizează trucarea licitaţiilor sau încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, săvârşită cu intenţie sau din culpă gravă.

Obs. Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care a comis o abatere profesională gravă.

6. Încălcări ale prevederilor legale – conform art. 212 alin. (2) în sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. c), prin încălcări ale prevederilor legale se înţelege situaţia în care, pe parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2).

Obs. Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în cazul în care încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire.

7. Natură generală a contractului – conform art. 221 alin. (11), prin natură generală a contractului se înţelege obiectivele principale urmărite de autoritatea contractantă la realizarea achiziţiei iniţiale, obiectul principal al contractului şi drepturile şi obligaţiile principale ale contractului, inclusiv principalele cerinţe de calitate şi performanţă.

Obs. Clauzele contractuale trebuie să asigure performanța contractului.

În opinia noastră, o importanță deosebită trebuie acordată criteriilor de atribuire prevăzute la art. 187 din noua lege.

Considerăm să înțelegem prin Criteriu de atribuire – criteriu aplicat de autoritatea contractantă pentru stabilirea ofertei cele mai avantajoase din punct de vedere economic

Obs. Potrivit prevederilor art. 187, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire:

1. a) preţul cel mai scăzut;

2. b) costul cel mai scăzut;

3. c) cel mai bun raport calitate-preţ;

4. d) cel mai bun raport calitate-cost

Pentru stabilirea ofertei cele mai avantajoase din punct de vedere economic, în cazul în care două sau mai multe oferte sunt echivalente, autorităţile contractante pot aplica un criteriu suplimentar, de exemplu: combaterea şomajului, ce se va menţiona explicit în anunţul de participare.

În aplicarea criteriilor de atribuire autoritatea contractantă trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul:

2. a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat;

3. b) contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de lucrări sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene.

4. Costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând factori precum calcularea costurilor pe ciclul de viaţă.

5. Cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.

Factorii de evaluare prevăzuţi pot viza, printre altele:

1. a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia;

2. b) serviciile postvânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare.

În cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului factorii de evaluare pot viza organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului.

4. În situaţia în care autoritatea contractantă iniţiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei

5. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată.

6. Factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare.

Observăm că în cadrul definițiilor din Legea nr. 98/2016 nu a fost inclusă definiția terțului susținător de la art. 4 din Instrucțiunea A.N.R.M.A.P. nr. 1 din 25 august 2015 emisă în aplicarea prevederilor art. 186 şi 190 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, definiție pe care o redăm mai jos.

Terţul susţinător – este o persoană fizică/juridică ce nu figurează ca parte a contractului de achiziţie publică, ci doar ca parte a unui angajament ferm intervenit între două entităţi, care poate avea însă drepturi sau obligaţii izvorâte din angajamentul respectiv, care reprezintă o înţelegere scrisă prin care se instituie obligaţii în sarcina părţilor semnatare.

Obs. Autoritatea contractantă solicită, o singură dată, ca operatorul economic să înlocuiască terţul susţinător care nu îndeplineşte criteriile relevante privind capacitatea sau se încadrează în unul dintre motivele de excludere prevăzute la art. 164, 165 şi 167 din                             Legea nr. 98/2016.

Conform art. 182 alin. (2) din aceeași lege, terţul va desfăşura efectiv lucrările sau serviciile în legătură cu care sunt necesare îndeplinirea criteriilor referitoare la calificările educaţionale şi profesionale prevăzute la art. 179 lit. g) în cazul în care operatorul economic a invocat susţinerea terțului în ceea ce priveşte respectivele calificări.

Considerăm că rolul terțul susținător este acela de a completa capacitățile unui ofertant în vederea îndeplinirii unui contract de achiziție publică.

În absența susținerii terțului susținător ofertantul în cauză nu dispune de capacitățile necesare îndeplinirii contractului, sens în care pentru a-l diferenția de un ofertant care dispune de aceste capacități, am propus definirea acestuia ca ,,ofertant susținut” după cum urmează:

Ofertantul susținut – este un ofertant ale cărui capacități tehnice, profesionale, economice sau financiare au o valoare inferioară capacităților minime necesare îndeplinirii contractului de achizație publică licitat de către autoritatea contractantă și care, pentru îndeplinirea contractului, este obligat să apeleze la capacitățile altor entități.

Obs. Ofertantul nu poate invoca susținerea terțului susținător pentru realizarea anumitor sarcini esențiale, în cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări sau de servicii şi al lucrărilor sau operaţiunilor de amplasare sau de instalare din cadrul unui contract de achiziţie publică, dacă autoritatea contractantă a impus ca realizarea acestora să fie efectuată în mod direct de către ofertant sau, în cazul unei oferte depuse de o asociere de operatori economici, de un anumit membru al asocierii, conform art. 186 din Legea nr. 98/2016.

Selecția definițiilor din prezentul articol reprezintă doar un model de studiu al Legii nr. 98/2016 și nu diminuează importanța celorlalți termeni și expresii din cuprinsul legii, fiecare expert în achiziții publice putând realiza propria selecție, mai extinsă sau mai restrânsă, în vederea înțelegerii cât mai clare a mecanismului achizițiilor publice.

]]>

Daniel JURJ – Vicepreşedinte AEXA

Revista AEXA – aprilie-mai 2016

Pentru atribuirea unui contract de achiziție publică, autoritatea contractantă poate solicita candidaților și ofertanților să îndeplinească niveluri minime de capacități tehnice, profesionale, economice și financiare. Autoritatea contractantă stabileşte cerinţele minime de calificare, în corelare cu principiul proporţionalităţii, cu scopul de a obţine o confirmare că operatorii economici ce demonstrează îndeplinirea respectivelor cerinţe au capacitatea şi experienţa necesară pentru a gestiona şi duce la bun sfârşit, în condiţiile de performanţă impuse prin caietul de sarcini, contractul ce urmează a fi atribuit. Proporționalitatea reprezintă asigurarea corelației între necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de achiziție publică și cerințele solicitate a fi îndeplinite. La stabilirea cerinţelor minime de calificare, autorităţile contractante vor ţine cont de aspecte precum: complexitatea, volumul, durata, valoarea şi natura contractului de achiziţie publică care urmează a fi încheiat. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanță în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit. În vederea îndeplinirii cerințelor minime de calificare, un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, denumiți terți susținători, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea. Instituția terțului susținător a fost creată în scopul îndeplinirii obiectivului de a asigura o concurență cât mai largă în cazul contractelor de achiziții publice și de a încuraja accesul întreprinderilor mici și mijlocii la aceste contracte. Terţul susţinător este o persoană fizică/juridică ce nu figurează ca parte a contractului de achiziţie publică, ci doar ca parte a unui angajament ferm intervenit între două entităţi, care poate avea însă drepturi sau obligaţii izvorâte din angajamentul respectiv ce reprezintă o înţelegere scrisă prin care se instituie obligaţii în sarcina părţilor semnatare. Angajamentul ferm prezentat de ofertantul câştigător face parte integrantă din contractul de achiziţie publică. În cazul în care contractantul este în imposibilitatea derulării contractului pentru partea de contract pentru care a primit susţinere din partea unui terţ, susţinere demonstrată printr-un angajament ferm, terţul este obligat prin actul juridic încheiat să substituie respectivul contractant pentru a duce la îndeplinire acea parte a contractului ce face obiectul respectivului angajament ferm. Prevederile contractuale vor garanta autorităţii contractante posibilitatea aplicării acestei obligaţii. Autoritatea contractantă va trebui, de asemenea, să includă în contractul de achiziţie publică clauze specifice care să permită acesteia să urmărească orice pretenţie la daune pe care contractantul ar putea să o aibă împotriva terţului susţinător pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin angajamentul ferm. Corelativ instituției terțului susținător putem susține existența instituției ofertantului susținut, ca o condiție necesară existenței terțului susținător. Putem astfel defini ofertantul susținut, ca fiind acel ofertant ale cărui capacități tehnice, profesionale, economice sau financiare au o valoare inferioară capacităților minime necesare îndeplinirii contractului de achizație publică licitat de către autoritatea contractantă și care, pentru îndeplinirea contractului, este obligat să apeleze la capacitățile altor entități. Demonstrarea îndeplinirii unei cerinţe minime de calificare de către ofertantul susținut se realizează prin cumularea capacității ofertantului susținut cu cea a terțului susținător. Nu este acceptabil ca ofertantul susținut să menționeze capacitățile unor terți susținători dacă procedează astfel doar în scopul de a îndeplini în mod formal condiția privind capacitatea minimă prevăzută în anunțul de participare. În acest caz, operatorul economic trebuie să facă dovada că va avea la dispoziție resursele necesare. Autoritatea contractantă are obligația de a se asigura că ofertantul susținut câștigător este efectiv capabil să execute contractul în mod corespunzător. Verificarea are rolul de a evita situația în care ofertantul susținut câștigător ar avea dreptul să primească un contract chiar dacă nu deține mijloacele necesare pentru executarea sa. Prin urmare, din cauza obligațiilor care îi revin, autoritatea contractantă nu poate proceda la aprecieri pur formale a probelor furnizate de ofertantul susținut. Din cele prezentate mai sus observăm pe de o parte obligația autorității contractante de a stabili cerințe minime de calificare și selecție proporționale cu natura și complexitatea contractului și de a verifica îndeplinirea acestora de către ofertantul susținut și, pe de altă parte, obligația ofertantului susținut de a face dovada îndeplinirii cerințelor minime de calificare și selecție. În ceea ce privește susținerea terțului susținător în vederea îndeplinirii de către ofertantul susținut a cerințelor minime de calificare și selecție, totul depinde de proporționalitatea cerințelor minime de calificare și selecție stabilite de autoritatea contractantă și de natura și de obiectivul contractului. Este evident faptul că, în cazul unor cerințe disproporționate, care exced minimul capacităților necesare unui ofertant în vederea executării contractului, rolul terțului susținător este pur formal, ofertantul fiind în mod real în măsură să îndeplinească contractul pe baza capacităților proprii, menționarea capacităților terțului susținător având astfel doar rolul de a se îndeplini cerința minimă de calificare și selecție prevăzută în anunțul de participare, fără a fi însă și necesară implicarea sa în executarea contractului. Din acest punct de vedere, autoritatea contractantă trebuie să se asigure că cerințele de calificare și selecție stabilite respectă principiul proporționalității. În cazul unor cerințe minime de calificare, proporționale, în mod real ofertantul nu va fi în măsură să îndeplinească contractul doar pe baza capacităților proprii, astfel încât susținerea terțului trebuie să fie efectivă. Este astfel necesar ca susținerea terțului susținător să fie bine stabilită și definită în relațiiile dintre ofertant și terțul susținător. Angajamentul ferm al terțului susținător față de autoritatea contractantă în vederea îndeplinirii corespunzătoare a contractului trebuie să exprime conținutul convenției dintre ofertantul susținut și terțul susținător privind modul de utilizare a capacităților terțului susținător în executarea contractului. În acest caz, autoritatea contractantă are obligația verificării îndeplinirii cerinţelor de calificare prevăzute şi asumate prin angajamentul ferm în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor și posibilitatea de punere în practică a celor cuprinse în angajamentul ferm. O situație aparte o reprezintă dovedirea experienței similare prin susținerea terțului susținător, caz în care trebuie verificată asigurarea expertizei terțului susținător în derularea contractului, în vederea suplinirii lipsei experienței similare a ofertantului susținut, pentru executarea în condiții corespunzătoare a contractului.

SEDIUL MATERIEI:

I. CERINȚE DE CALIFICARE ȘI SELECȚIE Art. 176, art. 178, din O.U.G. nr. 34/2006, actualizată, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Art. 7, art. 8 și art. 9 din H.G. 925/2006, actualizată, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii Ordinul Președintelui ANRMAP nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie

II. TERȚUL SUSȚINĂTOR Art. 186, art. 190 din O.U.G. nr. 34/2006, actualizată, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii Art. 11^1 din H.G. 925/2006, actualizată, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii INSTRUCŢIUNEA ANRMAP nr. 1 din 25 august 2015 emisă în aplicarea prevederilor art. 186 şi 190 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL NIILO JÄÄSKINEN prezentate la 8 septembrie 2015 în Cauza C 324/14, PARTNER Apelski Dariusz împotriva Zarząd Oczyszczania Miasta având ca obiect cerere de decizie preliminară formulată de Krajowa Izba Odwoławcza (Polonia), pct. 28: ,,Scopul dispozițiilor Directivei 2004/18 privind participarea terților la executarea contractelor de achiziții publice este de a evita situația în care o întreprindere ar avea dreptul să primească un contract chiar dacă nu deține mijloacele necesare pentru executarea sa. Prin urmare, articolul 48 alineatul (3) din Directiva 2004/18 se opune unei aprecieri pur formale de către autoritatea contractantă a probelor furnizate de un ofertant, din cauza obligațiilor care îi revin. Altfel spus, nu este acceptabil ca ofertanții să menționeze capacitățile unor terți dacă procedează astfel doar în scopul de a îndeplini în mod formal condiția privind capacitatea minimă prevăzută în anunțul de participare.”

III. EXPERIENȚA SIMILARĂ Art. 188 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. a) INSTRUCŢIUNEA ANAP nr. 2 din 31 martie 2016 emisă în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

IV. PRINCIPIUL PROPORȚIONALITĂȚII Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice aprobată prin H.G. nr. 901/2015

]]>

Daniel JURJ – Expert achiziţii publice AEXA

Revista AEXA – februarie 2016

Prin Hotărârea Guvernului nr. 909 din 15 octombrie 2014 a fost aprobată Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 şi constituirea Comitetului naţional pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020.

Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 este prevăzută în anexa nr. 1, Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei este prevăzut în anexa nr. 2 iar Graficul activităţilor din Strategie, stabilite a se desfăşura în perioada 2014-2016, este prevăzut în anexa nr. 3 la hotărâre.

Anexele nr. 1-3 la Hotărârea Guvernului nr. 909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 şi constituirea Comitetului naţional pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020, din 15.10.2014[1] au fost publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 834bis din 17 noiembrie 2014.

Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 urmărește următoarele obiective generale:

• Obiectiv general I: Adaptarea structurii şi mandatului administraţiei la nevoile cetăţenilor şi la posibilităţile reale de finanţare

• Obiectiv general II: Implementarea unui management performant în administraţia publică

• Obiectiv general III: Debirocratizare şi simplificare pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi administraţie

• Obiectiv general IV: Consolidarea capacităţii administraţiei publice de a asigura calitatea şi accesul la serviciile publice, fiecare obiectiv general fiind structurat pe obiective specifice.

În contextul prezentării obiectivului II.6.1. Promovarea bunelor practici şi a inovării în administraţia publică şi încurajarea schimbului de experienţă şi a networking-ului între instituţiile şi autorităţile publice, sunt formulate următoarele definiții:

• Benchmarking – mecanism prin care instituţii publice cu activităţi sau preocupări similare îşi compară periodic performanţa/activitatea, pentru a identifica existenţa decalajelor sau a ariilor deficitare;

• Bench-learning – mecanism de învăţare din experienţa altora, utilizat în scopul preluării şi adaptării, în cadrul propriei instituţii, a unor bune practici/soluţii de îmbunătăţire;

• Bench doing – implementarea unor măsuri inovative sau a unor bune practici în mai multe instituţii sau autorităţi publice în acelaşi timp, permiţând astfel ca acestea să înveţe şi să dezvolte împreună.

În cadrul Obiectivului general II: Implementarea unui management performant în administraţia publică, sunt prevăzute următoarele obiective specific, cu referire la achizițiile publice, pe care le prezentam mai jos, în extras din anexa nr. 1 la H.G. nr. 909/2014:

OBIECTIV SPECIFIC II.1: CREŞTEREA COERENŢEI, EFICIENŢEI, PREDICTIBILITĂŢII ŞI TRANSPARENŢEI PROCESULUI DECIZIONAL ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

II.1.1. Operaţionalizarea unui Sistem de implementare a priorităţilor – Delivery Unit

Cancelaria Primului-Ministru a iniţiat primele demersuri pentru definirea şi operaţionalizarea unui mecanism de implementare a priorităţilor Primului-Ministru, scopul principal fiind acela de a obţine rezultate imediate în legătură cu anumite politici relevante pentru cetăţeni. Punerea în aplicare a acestui mecanism va presupune:

(…)

• Stabilirea unui sistem de monitorizare şi a unor indicatori pentru urmărirea progreselor cu privire la implementarea priorităţilor selectate şi monitorizarea pro-activă ulterioară a implementării recomandărilor specifice de ţară. Acest lucru se va realiza prin implementarea următoarelor activităţi:

(…)

Obţinerea rezultatelor rapide stabilite în următoarele domenii prioritare:

(…)

➢ susţinerea unei reforme bine orientate în cadrul sistemului de achiziţii publice, cu accent pe implementarea masivă a practicilor de e-achiziţie, vizând îmbunătăţirea eficacităţii de implementare a investiţiilor publice şi a absorbţiei fondurilor europene de coeziune – instituţii: Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Ministerul Finanţelor Publice, Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Autoritatea de Audit;

(…)

II.1.7. Consolidarea capacităţii structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale

Având în vedere faptul că structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o categorie de ONG-uri aparte în relaţia cu administraţia publică, rolul lor fiind consfinţit prin Legea administraţiei publice locale (Legea nr. 215/2001), care le identifică nominal şi statuează obligativitatea consultării acestora de către administraţia publică centrală în toate problemele cu impact asupra palierului local, este necesar ca acestea să fie abordate separat, cu atât mai mult cu cât, suplimentar rolului de promovare a intereselor autorităţilor locale în cadrul procesului decizional, acestea pot contribui la promovarea şi susţinerea în rândul membrilor a unor soluţii generate de practică pentru facilitarea furnizării serviciilor publice, scăderea birocraţiei şi creşterea veniturilor la bugetele locale etc.

De aceea, prin prezenta Strategie se urmăreşte consolidarea capacităţii acestor structuri prin diferite instrumente şi mecanisme care să permită pe de o parte, creşterea capacităţii tehnice a acestora astfel încât să devină un facilitator în promovarea măsurilor de reformă la nivel local şi, pe de altă parte, întărirea capacităţii de colaborare şi participare activă în procesul de consultare iniţiat de autorităţile administraţiei publice centrale:

• Dezvoltarea de competenţe specifice la nivelul personalului de specialitate din cadrul structurilor associative.

La nivel local, resursa umană bine pregătită este scumpă în raport cu posibilităţile autorităţilor administraţiei publice. Neavând o structură de personal suficient de bine dimensionată, dublată de migrarea personalului către locuri de muncă mai bine plătite, capacitatea de răspuns a structurilor asociative este diminuată. Prin această măsură, Strategia îşi propune stimularea creării unui corp de specialişti însărcinaţi cu rezolvarea problemelor curente cu care se confruntă, în general, membrii structurilor asociative şi valorificarea în comun a acestei resurse. Aceştia ar putea fi eligibili pentru programele de formare profesională dedicate personalului din administraţia publică. În cadrul acestei etape, CNCISCAP va susţine implementarea de programe guvernamentale de formare pentru membrii aparatelor tehnice din cadrul structurilor asociative.

(…)

• Prestarea de servicii/acordarea de consultanţă pentru membrii structurilor asociative care nu au capacitatea administrativă necesară.

Constrângerile privind resursele financiare şi umane de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale generează dificultăţi în exercitarea unor atribuţii de bază, esenţiale pentru funcţionarea corespunzătoare a aparatelor de specialitate ale acestora (ex. finanţe şi contabilitate, audit public, consultanţă juridică, achiziţii publice, urbanism, fond funciar, atragere de fonduri nerambursabile). În vederea surmontării acestora, Strategia prevede posibilitatea externalizării prin crearea de birouri dedicate în cadrul structurilor asociative, care pot presta activităţi cu un grad ridicat de profesionalism şi care, prin partajarea lor, duc la o reducere considerabilă a costurilor curente ale autorităţilor publice locale şi la eficientizarea activităţii lor. În cadrul acestei etape, CNCISCAP va sprijini adoptarea măsurilor necesare înfiinţării şi funcţionării birourilor de specialitate pe domeniile cheie, din cadrul structurilor asociative.

OBIECTIV SPECIFIC II.5: ÎMBUNĂTĂŢIREA PROCESELOR INTERNE LA NIVELUL INSTITUŢIILOR PUBLICE

Pentru ca instituţiile şi autorităţile publice să fie în măsură să îşi îndeplinească rolul în condiţii de calitate şi eficienţă este esenţial ca structura organizatorică şi procesele interne să fie dimensionate şi definite de o manieră corespunzătoare, care să asigure atât unitatea de abordare pe categorii de instituţii, cât şi flexibilitatea şi adaptarea la situaţii noi. În acest context, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe creşterea gradului de implementare a standardelor de management în administraţia publică şi creşterea capacităţii structurilor de audit intern din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice.

(…)

II.5.2. Întărirea capacităţii auditului intern la nivelul structurilor din administraţia publică centrală şi locală

Având în vedere că auditul intern are o deosebită importanţă în creşterea performanţei în cadrul instituţiilor publice, limitarea risipei de resurse şi posibilităţilor de fraudă şi corupţie, detectarea din timp a disfuncţionalităţilor, suprapunerilor de competenţă şi a neregulilor, este necesar a se implementa metode mai eficiente de asigurare obiectivă şi consiliere, în scopul îmbunătăţirii sistemelor şi activităţilor instituţiilor, sprijinirea îndeplinirii obiectivelor instituţiei printr-o abordare sistematică şi metodică prin care se evaluează şi se îmbunătăţesc eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării, prin cel puţin:

• Dezvoltarea de sisteme şi instrumente moderne de management pentru creşterea performanţei auditorilor interni din instituţiile publice implicate în implementarea programelor şi proiectelor finanţate din fonduri europene;

• Dezvoltarea de ghiduri, manuale şi metodologii cu privire la auditul performanţei, cu accent pe achiziţii publice, eficacitatea utilizării cheltuielilor publice, evaluarea proiectelor finanţate din fonduri europene;

 OBIECTIV SPECIFIC II.6: CALITATE, CERCETARE ŞI INOVARE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

În contextul în care cerinţele beneficiarilor/clienţilor serviciilor publice sunt tot mai numeroase şi mai diversificate, administraţia publică trebuie să se adapteze în permanenţă pentru a răspunde prompt şi eficient nevoilor părţilor interesate, prin identificarea permanentă de surse/resurse noi care să contribuie la o mai bună furnizare a serviciilor oferite de administraţie beneficiarilor. Activităţile de cercetare, utilizarea managementului calităţii, a bunelor practici şi a inovării reprezintă instrumente şi practici de natură să contribuie la modernizarea şi eficientizarea autorităţilor şi instituţiilor publice şi să aducă un plus de valoare în activitatea acestora, cu efecte pozitive pe termen lung asupra gradului de satisfacţie a cetăţeanului.

II.6.1. Promovarea bunelor practici şi a inovării în administraţia publică şi încurajarea schimbului de experienţă şi a networking-ului între instituţiile şi autorităţile publice

În ceea ce priveşte promovarea bunelor practici şi a inovării în administraţia publică, precum şi încurajarea schimbului de experienţă şi networking-ului între instituţiile şi autorităţile publice, pe plan intern şi extern, prezenta Strategie propune o abordare bazată pe patru direcţii de acţiune care vor viza:

• introducerea de mecanisme moderne de comparare a performanţei în administraţie şi de acordare de sprijin reciproc pentru învăţarea din bune practici,

• colaborarea cu mediul academic şi de cercetare pentru identificarea de concepte şi metode inovative aplicabile administraţiei publice,

• organizarea de acţiuni de promovare a bunelor practici, a inovării şi networking-ului în administraţia publică,

• elaborarea de materiale suport pentru promovarea bunelor practici şi a inovării în administraţia publică.

• Instituirea de mecanisme de benchmarking, bench doing şi bench-learning în administraţia publică Această abordare strategică presupune atât dezvoltarea şi implementarea unor mecanisme prin care să se realizeze compararea şi ierarhizarea performanţei obţinute de autorităţile şi instituţiile publice în realizarea activităţilor şi în furnizarea anumitor servicii publice, cât şi încurajarea autorităţilor şi instituţiilor publice de a realiza parteneriate pentru a identifica/aplica soluţii comune în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă.

Principalele instrumente vizate prin Strategie pentru realizarea aspectelor mai sus-menţionate sunt următoarele:

Benchmarking – mecanism prin care instituţii publice cu activităţi sau preocupări similare îşi compară periodic performanţa/activitatea, pentru a identifica existenţa decalajelor sau a ariilor deficitare;

Bench-learning – mecanism de învăţare din experienţa altora, utilizat în scopul preluării şi adaptării, în cadrul propriei instituţii, a unor bune practici/soluţii de îmbunătăţire;

Bench doing – implementarea unor măsuri inovative sau a unor bune practici în mai multe instituţii sau autorităţi publice în acelaşi timp, permiţând astfel ca acestea să înveţe şi să dezvolte împreună.

Pentru realizarea acestei direcţii de acţiune vor fi identificate o serie de domenii/arii prioritare (de exemplu tipuri de activităţi sau tipuri de servicii) pentru care autorităţile şi instituţiile publice vor fi încurajate să deruleze acţiuni de benchlearning, benchmarking şi bench doing. În acest scop, vor fi elaborate materiale suport (ghiduri, metodologii şi manuale) care să faciliteze înţelegerea şi aplicarea acestor concepte de către autorităţile şi instituţiile publice.

Strategia vizează îndeosebi utilizarea unor astfel de instrumente de către instituţiile de la nivel central, în special în raport cu structurile deconcentrate ale acestora, pentru a încuraja evaluarea performanţei şi schimbul de experienţă, în vederea creşterii calităţii serviciilor oferite, fiind avute în vedere pentru perioada 2014-2020 ministerele prioritare menţionate în Acordul de Parteneriat. Astfel de mecanisme bine aplicate pot constitui un factor important în scopul dezvoltării prin adaptarea şi implementarea unor bune practici şi prin învăţarea din experienţa altora. Totodată strategia îşi propune să încurajeze şi autorităţile locale şi structurile cu atribuţii de reglementare şi monitorizare a serviciilor publice, dar nu numai, să implementeze astfel de instrumente, în special pentru domeniile pentru care se pot utiliza indicatori de performanţă comuni.

• Colaborarea cu mediul academic şi de cercetare pentru identificarea şi implementarea de concepte şi metode inovative în domeniul administraţiei publice.

Această direcţie de acţiune are în vedere dezvoltarea unor parteneriate, proiecte, colaborări între administraţia publică şi mediul academic şi de cercetare în scopul:

– identificării unor teme de interes comun şi realizării unor studii/analize/cercetări cu privire la anumite aspecte ale administraţiei publice;

– identificării unor concepte şi măsuri inovatoare care să sprijine creşterea calităţii activităţilor administraţiei publice şi a serviciilor furnizate de aceasta;

– furnizării de expertiză de specialitate/de formare adaptată noilor provocări cu care se confruntă administraţia publică.

• Elaborarea de ghiduri, manuale, metodologii pentru promovarea inovării şi bunelor practici în administraţia publică

Această direcţie de acţiune are în vedere sprijinirea instituţiilor şi autorităţilor publice în procesul de îmbunătăţire a activităţilor proprii, prin facilitarea accesului acestora la informaţii privind soluţiile identificate şi implementate de alte instituţii, din ţară sau străinătate, pentru rezolvarea unor probleme similare. În prima etapă, Comitetul Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei (CNCISCAP) va asigura crearea unui cadru general de promovare a bunelor practici şi a inovării şi va identifica o serie de instituţii cu atribuţii şi preocupări în domeniu, care să asigure o abordare unitară/la nivel strategic în realizarea şi promovarea unor metodologii/ghiduri şi manuale în domeniu. La rândul lor, instituţiile şi autorităţile publice, după caz, vor identifica şi promova propriile bune practici.

• Organizarea de acţiuni de promovare şi diseminare a bunelor practici, inovării şi networking-ului în administraţia publică Pentru a asigura diseminarea bunelor practici identificate şi a încuraja comunicarea şi sprijinul reciproc, cu privire la implementarea acestora, între instituţiile şi autorităţile publice vor fi realizate evenimente (sesiuni de prezentare, conferinţe naţionale şi internaţionale), va fi încurajată crearea de reţele specializate pe sectoare de activitate sau tematici şi vor fi identificate mijloace de comunicare dedicate (site-uri, buletine informative, grupuri de e-mail etc.). De asemenea, la nivelul Comitetului Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei vor fi identificate instituţii care vor avea rolul de a promova, la nivel internaţional, bunele practici din România şi de a facilita participarea instituţiilor şi autorităţilor publice din România la reţele în domeniu.

OBIECTIV SPECIFIC II.7: ÎMBUNĂTĂŢIREA MANAGEMENTULUI RESURSELOR MATERIALE LA NIVELUL AUTORITĂŢILOR ŞI INSTITUŢIILOR PUBLICE DE LA NIVEL CENTRAL

Resursele materiale (imobile, vehicule, mobilier, echipamente, produse consumabile) utilizate în administraţia publică trebuie gestionate corespunzător pentru creşterea eficienţei activităţilor. Este important ca resursele materiale utilizate să fie de calitate şi să aibă o durată de utilizare îndelungată şi, din această perspectivă, este necesar ca, la momentul achiziţionării de produse/servicii/lucrări, accentul să fie pus pe calitatea produselor/serviciilor/lucrărilor şi nu pe preţul cel mai scăzut la care acestea pot fi achiziţionate. În ceea ce priveşte managementul resurselor materiale, prezenta Strategie propune pentru autorităţile şi instituţiile publice de la nivel central o direcţie de acţiune bazată pe necesitatea implementării de măsuri în vederea modernizării şi gestionării corespunzătoare a resurselor materiale, respectiv:

• Realizarea de analize în ceea ce priveşte nevoile de modernizare a imobilelor, cu accent pe necesitatea organizării ergonomice a spaţiilor de lucru (birouri, săli de reuniuni), cât şi a dotării corespunzătoare cu echipamente necesare desfăşurării activităţii;

• Realizarea de planuri multianuale de investiţii pentru modernizarea imobilelor, a mobilierului şi a echipamentelor;

• Monitorizarea planurilor multianuale de investiţii pentru modernizarea imobilelor, a mobilierului şi a echipamentelor;

• Consolidarea capacităţii de a derula acţiuni de colectare şi valorificare a materialelor reciclabile (hârtie şi alte produse consumabile) rezultate din activitatea administraţiei publice;

• Consolidarea capacităţii de a asigura servicii de întreţinere şi reparaţii ale echipamentelor după expirarea perioadelor de garanţie.

Sursa: Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020

[1] http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Formare/Anexe%20HG%20909%202014.pdf

]]>

Daniel JURJ – Expert achiziţii publice AEXA

Revista AEXA – februarie 2016

La data de 15 ianuarie 2016, pe site-ul Agenției Naționale Pentru Achiziții Publice^[1] a fost publicat Proiectul Normelor metodologice de aplicare a Legii privind achiziţiile publice.

În Proiectul Normelor metodologice de aplicare a Legii privind achiziţiile publice, Planificarea achizițiilor publice este reglementată la Secțiunea 1 din Cap. II Planificarea și pregătirea realizării achiziției publice, după cum urmează:

„ART. 10. (1) Atribuirea unui contract de achiziții publică este rezultatul unui proces de achiziție publică ce se derulează în mai multe etape.

 (2) Autoritatea contractantă are obligația de a se documenta și de a parcurge pentru fiecare proces de achiziție publică trei etape distincte:

1. a) etapa de planificare/pregătire;

2. b) etapa de organizare a competiției și atribuirea contractului;

3. c) etapa post atribuire contract, respectiv executarea și monitorizarea implementarii contractului.

ART. 11 (1) Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziție publică aferent atribuirii contractelor/acordurilor cadru a căror valoare estimată este mai mare decât pragurile prevazute la art. 7 alin. (5) din lege, se inițiază prin documentarea nevoii identificate și se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorității contractante/unității de achiziții centralizate a strategiei de contractare și a documentației de atribuire pentru procedura respectivă.

 (2) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a unei achiziții în legătură cu:

1. a) relația dintre obiectul, constrângerile asociate și complexitatea contractului și resursele disponibile la nivel de autoritate contractantă;

2. b) tipul de contract propus și modalitatea de îndeplinire a acestuia, mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, stabilirea stimulentelor pentru un anume nivel al performanței și a penalităților pentru imposibilitatea obținerii beneficiilor anticipate de autoritate și criteriile de atribuire propuse;

3. c) criteriile de selecție propuse și caracteristicile pieței căreia se adresează achiziția, precum și orice alte elemente legate de obținerea de beneficii pentru autoritatea contractantă și/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administrației publice în care activeaza autoritatea contractantă;

4. d) orice alte elemente relevante pentru indeplinirea necesității autorității contractante.

 (3) Strategia de contractare este un document al fiecărei achiziții cu o valoare estimată peste pragul valoric stabilit la art. 7 alin. (5) din lege, inițiată de autoritatea contractantă și poate fi subiect de evaluare a ANAP, impreună cu documentația de atribuire în vederea inițierii procedurii de atribuire.

ART. 12 Etapa post atribuire contract a fiecărui proces de achiziție publică ce se finalizeaza prin contracte a căror valoare estimată este mai mare decât pragurile prevazute la art. 7 alin. (5) din lege se inițiază la momentul intrării în efectivitate a contractului și se finalizează prin documentarea la nivel de autoritate contractantă a performanței contractorului în cadrul contractului și documentarea lecțiilor învățate din procesul de achiziție derulat, inclusiv prin analiza beneficiilor autorității contractante, așa cum sunt acestea identificate în etapa de planificare/pregătire a procedurii în cadrul strategiei de contractare.

ART. 13 (1) Autoritatea contractantă are obligația de a realiza un proces de achiziție publică prin utilizarea uneia dintre urmatoarele abordări:

1. a) cu resursele profesionale necesare celor trei etape mai sus identificate existente la nivel de autoritate contractantă;

2. b) prin recurgerea la unități centralizate de achiziție inființate prin hotărâre de guvern;

3. c) prin recurgerea la un furnizor de servicii de achiziții care pregătește și administrează în întregime proceduri de achiziții publice în numele și în beneficiul autorității contractante.

 (2) Totalitatea proceselor de achiziție publică planificate a fi lansate pentru competiție de o autoritate contractantă pe parcursul unui an financiar reprezintă strategia anuală de achiziție publică la nivelul autorității contractante.

 (3) Planificarea strategiei anuale de achiziții publice se realizează in ultimul trimestru al anului anterior anului căruia îi corespunde portofoliul.

 (4) Autoritatea contractantă utilizează ca date de intrare pentru strategia anuală de achiziții cel putin urmatoarele elemente:

1. a) nevoile identificate la nivel de autoritate contractantă ca fiind necesar a fi satisfacute ca rezultat al unui proces de achiziție, așa cum rezultă acestea din solicitările transmise de toate unitațile/departamentele din cadrul autorității contractante în prima zi a ultimului trimestru al anului anterior anului pentru care se realizează planificarea;

2. b) valoarea estimată a fiecarei nevoi, așa cum a fost aceasta inclusă în bugetul autorității contractante, acolo unde este aplicabil;

3. c) capacitatea profesională existentă la nivel de autoritate contractantă pentru derularea unui proces care sa asigure beneficiile anticipate;

4. d) resursele existente la nivel de autoritate contractantă și care pot fi alocate derulării achizițiilor.”

Din analiza textelor susmenționate rezultă următoarele concluzii:

1. Procesul de achiziție publică este structurat pe trei etape distincte:

2. a) etapa de planificare/pregătire;

3. b) etapa de organizare a competiției și atribuirea contractului;

4. c) etapa post atribuire contract, respectiv executarea și monitorizarea implementarii contractului.

5. Autoritatea contractantă are obligația de a elabora o strategie de contractare prin intermediul căreia se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a unei achiziții.

III. Autoritatea contractantă are obligația de a realiza un proces de achiziție publică prin utilizarea uneia dintre urmatoarele abordări:

1. a) cu resursele profesionale necesare celor trei etape mai sus identificate existente la nivel de autoritate contractantă;

2. b) prin recurgerea la unități centralizate de achiziție inființate prin hotărâre de guvern;

3. c) prin recurgerea la un furnizor de servicii de achiziții care pregătește și administrează în întregime proceduri de achiziții publice în numele și în beneficiul autorității contractante.

De remarcat faptul că nu se prevede apelarea la specialiști externi pentru suplinirea lipsei resurselor la nivelul autorității contractante, ceea ce, în opinia noastră, în forma actuală a proiectului, obligă autoritatea contractantă ca, în cazul în care nu dispune de toate resursele profesionale, să recurgă la un furnizor de servicii de achiziții pentru pregătirea și administrarea în întregime a procedurii.

În ceea ce privește componenta de consultare a pieței, aceasta este reglementată la Secțiunea a 4- a Consultarea pieței, în următoarea formă:

„ART. 20 (1) În sensul prevederilor art. 138 din lege, autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieței, ca parte a procesului de achiziție publică, care se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț privind consultarea, în cazul în care dorește achiziționarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.

 (2) Anunțul prevăzut la alin. (1) trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:

1. a) denumirea autorității contractante și datele de contact;

2. b) adresa de internet unde sunt publicate informațiile cu privire la procesul de consultare a pieței;

3. c) descrierea necesităților obiective şi constrângerilor de natură tehnică, financiară și/sau contractuală ce caracterizează nevoia autorității contractante în raport cu care se organizează respectiva consultare;

4. d) aspectele supuse consultării;

5. e) termenul până la care se desfășoară procesul de consultare;

6. f) descrierea modalității de desfășurare a consultării, respectiv modul în care se va realiza interacțiunea cu operatorii economici ce răspund la invitația autorității contractante.

 (3) Apectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potențiale soluții tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorității contractante, precum și aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi, posibilitatea solicitării de oferte alternative și altele asemenea.

ART. 21 (1) Experţi independenţi, autorităţi publice sau operatori economici, inclusiv organizații reprezentantive ale acestora interesați aduc la cunoștința autorității contractante observații/propuneri/comentarii cu privire la aspectele supuse consultării, utilizând formele și mijloacele de comunicare precizate de autoritatea contractantă în anunțul privind consultarea.

 (2)Autoritatea contractantă poate decide ca observațiile/propunerile/comentariile să fie transmise numai prin mijloace electronice la o adresă dedicată.

 (3)Autoritatea contractantă poate lua în considerare observațiile/propunerile/comentariile primite în cazul în care le consideră pertinente.

 (4)Autoritatea contractantă poate organiza întâlniri cu persoanele/organizațiile prevăzute la alin. (1) în cadrul cărora se poartă discuții cu privire la observațiile/propunerile/comentariile pe care aceștia le-au transmis.

 (5)Autoritatea contractantă are obligația de a publica în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieței.”

Prin urmare, procesul de consultare a pieței, ca parte a procesului de achiziție publică se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț privind consultarea, în cazul în care se dorește achiziționarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.

Un instrument util de lucru în sprijinul specialiștilor în achiziții îl reprezintă exemplele de bună practică și ghidurile în domeniul achizițiilor publice.

Un astfel de ghid este Ghidul orientativ pentru responsabilii cu achizițiile publice privind evitarea celor mai obișnuite erori în proiectele finanțate de fondurile structurale și de investiții europene^[2].

Ghidul a fost elaborat sub supravegherea unui grup de lucru care reprezintă: Direcțiile Generale responsabile cu gestionarea fondurilor structurale și de investiții europene (ESI) din cadrul Comisiei Europene (și anume, Direcțiile Generale Politica Regională și Urbană, Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Agricultură și Dezvoltare Rurală și Afaceri Maritime și Pescuit), Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri și Banca Europeană de Investiții.

Acesta este structurat pe ideea că, din punct de vedere practic, procedura de achiziții publice este defalcată în șase etape:

1. pregătire și planificare

2. publicare

3. depunerea ofertelor și selecția ofertanților

4. evaluarea ofertelor

5. atribuirea contractului

6. executarea contractului

Ghidul are două părți:

• Ghidul orientativ structurat în jurul celor șase etape ale procesului de achiziții publice, de la planificare la executarea contractului, evidențiind chestiunile cărora trebuie să li se acorde o atenție mai mare și eventualele erori care trebuie evitate, împreună cu linkuri către un set de instrumente mai detaliat.

• Setul de instrumente cu resurse suplimentare, care aprofundează teme specifice și oferă exemple de bune practici cu privire la ce trebuie făcut și ce nu trebuie făcut în toate etapele procesului de achiziții publice.

Ghidul oferă indicații responsabilului cu achizițiile publice cu privire la fiecare etapă a procesului, inclusiv cu privire la etapa importantă de planificare, evidențiind pe tot parcursul aspectele care dau naștere în mod obișnuit la erori și modul de evitare a acestora.

La sfârșitul fiecărei secțiuni, o listă indică erorile cele mai obișnuite și oferă câteva exemple.

Ori de câte ori sunt disponibile resurse suplimentare, prin intermediul setului de instrumente sau al altor documente utile disponibile pe internet, se furnizează un link.

Ghidul vizează contractele finanțate de UE pentru achiziția de lucrări, bunuri și servicii, astfel cum este prevăzut în Directiva 2004/18/CE.

Directiva, pragurile aplicabile și comunicările interpretative privind teme specifice (cum ar fi „Contracte-cadru și achiziții publice cu valoare mai mică decât pragurile”) sunt disponibile pe site-ul UE – a se vedea Setul de instrumente 10.

În cadrul ghidului sunt utilizate următoarele simboluri care identifică domeniile critice:

• Atenție! Acest simbol subliniază o etapă în care se produc erorile cele mai grave și frecvente.

• Alertă! Acest simbol evidențiază un domeniu de risc care trebuie luat în considerare pentru a da dovadă de economie, eficiență și eficacitate în procesul de achiziții publice.

• Ajutor! În această parte se furnizează resurse suplimentare prin intermediul setului de instrumente sau al linkurilor către alte documente.

În ceea ce privește etapa de pregătire și planificare, potrivit ghidului, scopul acestei etape este de a elabora un proces solid pentru executarea lucrărilor și serviciilor și furnizarea bunurilor solicitate.

Recomandările pentru aceasta etapă sunt următoarele:

,, Planificarea este crucială. Dacă Autoritatea Contractantă înțelege greșit această parte a procesului, este foarte posibil să urmeze erori și probleme. Multe erori pot fi puse pe seama planificării neadecvate. În această etapă, se recomandă să se elaboreze modele standard pentru comunicarea cu ofertanții, să se înregistreze deciziile esențiale (și anume, să se înregistreze informațiile cunoscute la acest stadiu, opțiunile disponibile și justificarea opțiunii preferate) și să se instituie norme privind planificarea, desfășurarea și controlul procedurilor de achiziții publice.

Această primă etapă a procedurii este critică și va influența întreaga activitate viitoare privind contractul. 

Dacă această parte a licitației este realizată în mod corect, atunci restul licitației ar trebui să se desfășoare fără nicio dificultate, dar este adevărată și situația inversă.

Adeseori se întâmplă ca autoritatea contractantă (AC) să subestimeze etapa de planificare a procesului sau să nu o efectueze deloc.

Este probabil ca autoritățile de management și auditorii să examineze această etapă mai în amănunt pentru a se asigura că granturile au fost cheltuite adecvat și că AC si-a indeplinit responsabilitățile sale în mod competent.

În funcție de dimensiunea și complexitatea contractului, această etapă a procesului ar putea să dureze câteva luni înainte ca anunțul de participare să fie gata pentru publicare.

O planificare bună ar trebui să reducă la minimum riscul de a avea nevoie de modificări și variații ale contractului.

Cele mai mari (și posibil cele mai costisitoare) și frecvente erori privind contractele sunt cauzate de o planificare neadecvată.

Trebuie să se ia în considerare realizarea unui studiu de fezabilitate, o etapă de selecție/definire a domeniului de aplicare, organizarea de consultări publice și sensibilizarea publicului cu privire privire la planurile sau programele publice de mare amploare.

A se vedea, de asemenea, Setul de instrumente 10.”

Consultarea pieței, ca etapă a pregătirii și planificării achiziției este utilă pentru ca achizitorii să înțeleagă piața atunci când, într-o procedură de achiziții publice:

• stabilesc ce anume să cumpere,

• estimează costurile,

• elaborează criteriile de selecție și de atribuire.

Conform ghidului, consultarea pieței se efectuează pe două direcții:

• studii de piață și

• consultarea clienților/utilizatorilor și a altor părți interesate.

Consultarea pieței este considerată la fel de importantă ca și consultarea clienților/utilizatorilor și a altor părți interesate și se arată că ambele tipuri de consultări ar trebui efectuate împreună.

În cele ce urmează redăm prezentarea celor două tipuri de consultări ale pieței:

1. STUDII DE PIAȚĂ

„Studiile de piață pot furniza informații privind disponibilitatea produselor sau a serviciilor care satisfac cerințele AC, permițând să fie determinată cea mai adecvată abordare privind achiziția.

Un dialog cu piața înainte de începerea procesului de achiziție poate contribui la identificarea unor soluții inovatoare sau a unor produse sau servicii noi de care autoritatea publică s-ar putea să nu aibă cunoștință.

Dialogul poate, de asemenea, să ajute piața să îndeplinească criteriile care vor fi aplicate în procesul de achiziție, prin furnizarea de informații despre cerințele preconizate ale autorității publice.

Cu toate acestea, piața trebuie abordată într-o modalitate care asigură respectarea principiilor transparenței și tratamentului egal, evitându-se dezvăluirea de informații privilegiate și/sau a pozițiilor privilegiate pe piață.

În cazul în care un candidat sau ofertant sau o întreprindere afiliată unui candidat sau ofertant a consiliat AC sau a fost implicat(ă) în elaborarea procedurii de achiziții publice, AC trebuie să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că nu este denaturată competiția prin participarea respectivului candidat sau ofertant, în scopul evitării excluderii sale din procedura de licitație (a se vedea cauzele conexate C-21/03 și C-34/03, Fabricom).

Achiziția înainte de comercializare (PCP)^[3] și procedura dialogului competițiv, introduse în temeiul Directivei 2004/18/CE, oferă oportunități mai bune pentru ca autoritățile publice să participe la dialogul cu piața.

• Bunele practici arată că efectuarea unui studiu de piață cu 6-12 luni înainte de publicărea anunțului de participare (AP) poate să fie extrem de utilă.

• A se vedea linkul către pagina de internet privind achizițiile inovatoare a Agendei digitale pentru Europa (ADE): Setul de instrumente 10

• A se vedea linkul către site-ul platformei PPI: Setul de instrumente 10”

2. IMPLICAREA PRINCIPALELOR PĂRȚI INTERESATE

„Recunoașterea părților interesate (externe) este un aspect vital al unui contract și este important pentru succesul contractului ca acestea să fie recunoscute și gestionate în mod corect.

Părțile interesate pot să fie persoane fizice, grupuri sau subgrupuri de clienți (inclusiv clienți interni), clienți/utilizatori sau alte părți (de exemplu, companii de utilități afectate) care au un interes în cadrul contractului.

Pe măsură ce contractul progresează și aspectul pe care se axează se modifică, părțile interesate și nevoile lor pot, de asemenea, să se schimbe.

Consultarea clienților/utilizatorilor și a altor părți interesate este la fel de importantă ca și consultarea pieței și ambele tipuri de consultări ar trebui efectuate împreună.

Consultarea cu părțile interesate le va permite acestora să își poată exprima punctul de vedere cu privire la definirea specificațiilor contractului.

Nerecunoașterea nevoii de implicare a părților interesate (externe) constituie o critică frecventă la adresa multor contracte și aceasta are adeseori un impact negativ asupra succesului contractului, uneori având ca rezultat costuri suplimentare de rectificare a omisiunilor și erorilor. Cu toate acestea, astfel de aspecte importante, precum consultarea și implicarea, nu ar trebui să pericliteze independența procesului decizional al AC și/sau să creeze situații potențiale de conflict de interese și să conducă la încălcarea principiului tratamentului egal și al transparenței; observațiile părților interesate nu trebuie să influențeze substanța și scopul licitației.”

În vederea verificării conformității consultării pieței, la Setul de instrumente 9 – Lista de verificare a conformității, din cadrul ghidului, la pct.12) de la Etapa de planificare este formulată următoare întrebare:

„Contractul reflectă consultările cu piața și părțile interesate și prioritățile operaționale ale organizației, precum și asigurarea unei competiții valabile?”

În fond, răspunsul la această întrebare trebuie să confirme justețea deciziilor din etapa de planificare/pregătire a unei achiziții cuprinse în strategia de contractare elaborată de autoritatea contractantă conform prevederilor art. 11 din proiectul Normelor metodologice de aplicare a Legii privind achizițiile publice.

[1] http://www.anrmap.ro/ro/web/public/transparenta-decizionala/-/asset_publisher/L7MlgnlDPMoJ/content/proiect-norme-metodologice-de-aplicare-a-legii-privind-achizitiile-publice-publicăt-la-data-de-15-ianuarie-2016?redirect=http://www.anrmap.ro/ro/web/public/transparenta-decizionala%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_L7MlgnlDPMoJ%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-1%26p_p_col_count%3D1

[2] http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/guidance_public_proc_ro.pdf

[3] Comunicarea Comisiei privind „Achiziția înainte de comercializare: încurajarea inovației pentru asigurarea unor servicii publice durabile de înaltă calitate în Europa” [COM(2007) 799, 14.12.2007]

]]>

Daniel JURJ – Vicepreşedinte AEXA

Revista AEXA – ianuarie 2016

Potrivit Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, aprobată prin H.G. nr. 901/2015, achiziţiile publice dau măsura bunei guvernanţe întrucât reglementează modul de cheltuire a banului public şi trebuie să asigure accesul neîngrădit al operatorilor economici. Prin implementarea măsurilor propuse în cadrul strategiei se urmăreşte a se obţine eficiență, eficacitate, economie (“value for money”), în condiţii de integritate şi responsabilitate.

Conform strategiei sus-menționate, principiile care vor sta la baza politicilor de reformare a achiziţiilor publice sunt:

Nediscriminarea şi tratamentul egal – reprezintă asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale, prin stabilirea şi aplicarea, în orice etapă a derulării procedurii de atribuire, de reguli, cerinţe şi criterii identice pentru toţi operatorii economici, inclusiv prin protejarea informaţiilor confidenţiale atunci când este cazul, pentru ca oricare dintre operatori să poată participa la atribuirea contractului şi să beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi (furnizori de produse, prestatori de servicii sau executanţi de lucrări).

Recunoaşterea reciprocă – constă în acceptarea produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii Europene, a diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile competente din alte state, precum şi a specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.

Transparenţa – înseamnă aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la atribuirea contractului de furnizare de produse, servicii şi lucrări.

Proporţionalitatea – reprezintă asigurarea corelaţiei dintre necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de achiziţie publică şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite. În acest sens, beneficiarul trebuie să se asigure că, în cazul în care sunt stabilite cerinţe minime de calificare, acestea nu prezintă relevanţă şi/sau sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului atribuit.

Eficienţa utilizării fondurilor – reprezintă atribuirea contractelor de achiziţie pe baze competiţionale şi utilizarea unor criterii de atribuire care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ, inclusiv prin luarea în considerare a obiectivelor sociale, etice şi de protecţie a mediului.

Asumarea răspunderii – este determinarea clară a sarcinilor şi atribuţiilor persoanelor responsabile cu achiziţiile publice, urmărindu-se asigurarea profesionalismului, imparţialităţii şi independenţei deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.

Evitarea conflictului de interese – pe parcursul aplicării procedurilor de atribuire, achizitorul are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale.

Din analiza strategiei rezultă că, la aproape 10 ani de la armonizarea legislației naționale privind achizițiile publice cu legislația europeană, prin O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, situația în domeniul capacității autorității contractante prezintă o serie de lipsuri.

Astfel, sistemul naţional de achiziţii publice actual s-a confruntat cu lipsa capacităţii şi capabilităţilor autorităţilor contractante de a derula proceduri de achiziţie publică, coroborată cu o legislaţie dificil de utilizat şi de interpretat într-o manieră unitară, cu schimbări legislative frecvente, lipsa de transparenţă şi eficacitate a investiţiilor, contestaţii numeroase şi mai ales lipsa sustenabilităţii proiectelor.

În ceea ce privește lipsa de aptitudini la nivelul autorităţilor contractante, aceasta este dublată de o expertiză neuniformă în rândul personalului responsabil cu achiziţiile publice şi de absenţa instrumentelor metodologice de sprijin adecvate (clauze standardizate pentru contracte, birou de asistenţă perfect funcțional, îndrumare etc.).

Lipsa de capacitate şi expertiză la nivelul autorităţilor contractante locale are următoarele consecinţe:

contestații generate de conținutul documentaţiei de atribuire şi ulterior de procesul de evaluare;

utilizarea unor elemente de referinţă nepotrivite pentru calcularea valorii estimate;

1. c) solicitări de clarificări în perioada de ofertare ce conduc la prelungirea termenelor sau la anularea procedurilor;

2. d) dificultăţi în timpul evaluării sau lipsa unui element de referinţă adecvat pentru o evaluare corectă;

3. e) imposibilitatea ofertanţilor de a pregăti documente adecvate şi de calitate;

4. f) descurajarea ofertanţilor serioşi de la participarea la proceduri;

5. g) întârzieri în implementarea contractelor;

6. h) calitate slabă a rezultatelor obţinute în urma implementării contractului;

7. i) suplimentarea valorii contractelor pe parcursul implementării în scopul satisfacerii nevoilor reale ale autorităţii contractante.

Principalele elemente care au generat aceste lipsuri la nivelul capacității autorității contractante sunt:

Nu există o profesionalizare sau un parcurs profesional în domeniul achiziţiilor publice din România. Această lipsă de profesionalizare este, de asemenea, în detrimentul integrităţii în achiziţiile publice, o sursă de preocupare constantă şi o provocare majoră în România.

Lipsă de abilităţi juridice/procedurale la nivelul autorităţilor contractante cauzată de o expertiză inegală la nivelul responsabililor pentru achiziţii şi de absenţa instrumentelor adecvate (clauze contractuale standard, asistenţă şi îndrumare etc.)

Remunerarea personalului nu este proporţională cu complexitatea muncii şi complet necompetitivă în raport cu salariile personalului responsabil cu achiziţii în mediul privat. Lipsa unei motivaţii pozitive este recunoscută ca fiind o problemă de sistem şi conduce la fluctuaţii de personal.

Deşi există un anumit nivel de conştientizare a responsabilităţilor funcţionarilor implicaţi în achiziţii publice şi a dificultăţilor cu care se confruntă aceştia în exercitarea atribuţiilor, nu se practică diseminarea sau referirea la bunele practici în domeniul achiziţiilor publice.

În acest context, marcat de atatea lipsuri și disfuncționalități, recunoscute de către Guvernul României ca nefiind rezolvate nici într-un interval de 10 ani de aplicare a actualei legislații privind achizițiile publice, se evidențiază rolul unei asociații profesionale precum Asociația Experților în Achiziții AEXA. Aceasta se va implica în susținerea misiunii, importanței și drepturilor specialiștilor în achizițiile publice și în organizarea dialogului cu factorii politici, funcționând ca un forum în care specialiștii în achiziții publice să discute despre preocupările lor, să asigure îmbunătățirea continuă în domeniul achizițiilor publice și colectarea celor mai bune practici ale achizițiilor publice, o provocare pe care AEXA și-a asumat-o prin membrii săi fondatori, încă de la înființare.

 

 

 

 

 

]]>