Author: Dana Mocanu

Dana MOCANU – Expert accesare fonduri europene AEXA

Revista AEXA – octombrie 2016

În data de 13.10.2016 au fost modificate următoarele ghiduri ale solicitantului aferente apelurilor de de proiecte din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020[1]:

• Apelul de proiecte 2.1.A/2016 Microîntreprinderi – Prioritatea de investiții 2.1 Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri

• Apelul de proiecte POR/2016/3/3.1/A/1 Prioritatea de investiții 3.1 Operațiunea A Clădiri Rezidențiale Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor

• Apelul de proiecte POR/2016/5/5.1/1 Prioritatea de investiții 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural

• Apelul de proiecte POR/2016/5/5.2/1 Prioritatea de investiții 5.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului

• Apelul de proiecte POR 2016/6/6.1/1 Prioritatea de investiții 6.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale

• Apelul de proiecte POR/2016/7/7.1/1 Prioritatea de investiții 7.1 Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice (Investiţii în infrastructura de turism)

Vă prezentăm sinteza modificărilor asupra Ghidului specific 2.1A – Microîntreprinderi, POR 2014-2020:

Nr. Crt.	”Ghidul Solicitantului – Conditii specifice de accesare  a fondurilor in cadrul Apelului de proiecte nr. POR/2016/2/2.1/A – Microîntreprinderi” aprobat prin Ordinul 765/26.05.2016, cu modificarile si completarile ulterioare	Modificari/Completari Octombrie 2016
Ghidul Specific 2.1A
Subsectiunea 2.1. Ce tip de apel de proiecte se lansează?
1.	”În cadrul acestui apel, un solicitant poate depune o singură cerere de finanțare.”	Regulile de calcul aferente termenelor pentru mecanismul de selecție și contractare anterior descris se realizează în conformitate cu secțiunea 8.5 – Etapa precontractuală din ghidul general. În cadrul acestui apel, proiectele respinse în cadrul etapei de verificare a conformității administrative și eligibilității pot fi redepuse, cu condiția respectării termenului limită de depunere a cererilor de finanțare ori a condițiilor de închidere a apelului. Nu pot fi redepuse proiectele după ce au fost respinse în cadrul etapei de evaluare tehnică și financiară. Toate proiectele redepuse sunt considerate, din punct de vedere procedural, proiecte nou-depuse.
Sectiunea 3.2. Eligibilitatea solicitantului, pct. 6, lit. d)
2.	”[doar pentru întreprinderi care au, la data declarației, cel puțin 3 ani de la înființare] Este în dificultate, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, și anume: (I) în cazul unei societăți cu răspundere limitată, atunci când mai mult de jumătate din capitalul social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situație survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societății) conduce la un cuantum cumulat negativ care depășește jumătate din capitalul social subscris; (II) în cazul unei societăți comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru datoriile societății, atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu, astfel cum reiese din contabilitatea societății, a dispărut din cauza pierderilor acumulate; (III) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute de legislația națională pentru inițierea unei proceduri colective de insolvență la cererea creditori lor săi; (IV) atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare și nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanția sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui plan de restructurare.”	Este în dificultate, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, și anume: (I) [doar pentru întreprinderi care au, la data declarației, cel puțin 3 ani de la înființare] în cazul unei societăți cu răspundere limitată, atunci când mai mult de jumătate din capitalul social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situație survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societății) conduce la un cuantum cumulat negativ care depășește jumătate din capitalul social subscris; (II) [doar pentru întreprinderi care au, la data declarației, cel puțin 3 ani de la înființare] în cazul unei societăți comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru datoriile societății, atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu, astfel cum reiese din contabilitatea societății, a dispărut din cauza pierderilor acumulate; (III) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute de legislația națională pentru inițierea unei proceduri colective de insolvență la cererea creditori lor săi; (IV) atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare și nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanția sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui plan de restructurare.
Sectiunea 4. Completarea cererii de finanțare, Anexele obligatorii, pct. 15
3.	”(Pentru proiecte care includ execuția de lucrări de construcții, care se supun autorizării) Documentele cadastrale şi înregistrarea imobilelor în registre (…)	(Pentru proiecte care includ execuția de lucrări de construcții, care se supun autorizării) Documentele cadastrale şi înregistrarea imobilelor în registre (…) Se acceptă înscrierea provizorie în cartea funciară doar a dreptului de proprietate, cu condiția depunerii unui extras de carte funciară cu înscrierea definitivă a dreptului respectiv, cel mai târziu în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării privind demararea etapei precontractuale, în conformitate cu prevederile secțiunii 8.5 ”Etapa precontractuală” din Ghidul general, în caz contrar proiectul fiind respins. Nu se acceptă înscrierea provizorie a celorlalte drepturi reale/ de creanță menționate în cadrul secțiunii 3.2 ”Eligibilitatea solicitantului”, la punctul 7, lit. c) din cadrul prezentului ghid.
Sectiunea 4. Completarea cererii de finanțare, Anexele obligatorii – etapa contractuala, pct. 2
4.	”(Pentru proiecte care includ execuția de lucrări de construcții care se supun autorizării) Extras de carte funciară, emis cu maximum 30 de zile înaintea depunerii”	(Pentru proiecte care includ execuția de lucrări de construcții care se supun autorizării) Extras de carte funciară, emis cu maximum 30 de zile înaintea depunerii. In cazul in care la depunerea cererii de finanțare s-a prezenatnt extras de carte funciară cu inscriere provizorie a dreptului de proprietate, se va prezenta extrasul din care să rezulte inscrierea definitivă a dreptului respectiv. Este obligatorie îndeplinirea condiției privind înscrierea definitivă a dreptului de proprietate și depunerea extraselor de carte funciară aferente cel mai târziu în termenul maxim de 30 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind demararea etapei precontractuale în conformitate cu prevederile secțiunii 8.5 Etapa precontractuală din ghidul general.
Sectiunea 4. Completarea cererii de finanțare, Anexele obligatorii – etapa contractuala, pct. 14
5.	”Declarația privind modificările intervenite în cursul procesului de evaluare și selecție a cererii de finanțare”	Declaraţia reprezentantului legal prin care se certifică faptul că, pe parcursul procesului de evaluare şi selecţie au fost/ nu au fost înregistrate modificări asupra unora sau a tuturor documentelor depuse la cererea de finanţare (acolo unde este cazul). Documentul se depune în etapa precontractuală și nu va face parte din contractul de finanțare.
Sectiunea 5. Procesul de evaluare, selecție și contractare a proiectelor
6.	Baza legală aplicabilă la atribuirea contractelor de achiziție	Completarea cu referința la Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1284/2016 privind aprobarea Procedurii competitive aplicabile solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene
7.	Sintagma ”perioada de valabilitate a contractului”	Înlocuire cu ”perioada de durabilitate a proiectului”
Anexa 1-5-a Plan de afaceri-Macheta
8.	Foaia de lucru 1E – Verificarea încadrării solicitantului în categoria întreprinderilor în dificultate	Revizuirea formulei de calcul din linia 21 a foii de lucru, pentru clarificarea modalității de aplicare și interpretare a încadrării solicitantului în categoria întreprinderilor în dificultate
Anexa 5 la GS – Contract de finantare (model orientativ) – Sectiunea ”Anexa 1 – Conditii specifice” – Art. 2, pct 6 și Art. 3, pct. 1
9.	Sintagma ”perioada de durabilitate a contractului”	Înlocuire cu ”perioada de durabilitate a proiectului”

Celelalte modificări ale ghiduri ale solicitantului aferente apelurilor de de proiecte din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 pot fi găsite la www.inforegio.ro.

[1] Sursa: www.inforegio.ro

]]>

Dana MOCANU – Expert accesare fonduri europene AEXA

Editorial Revista AEXA – octombrie 2016

Perfomanța sistemului public și a mediului de afaceri, ca elemente centrale ale dezvoltării unei societăți, necesită în primă instanță existența unei planificări/programări a proiectelor/activităților/obiectivelor acestora pe termen mediu și lung, indiferent de modul de organizare sau de sistemul guvernământ. Nu se poate discuta despre performanța unui sistem într-un cadru legislativ, financiar, etc. fără predictibilitate și coerență. Nu se poate discuta despre eficiență și sustenabilitate raportat la sistemul public și mediul de afaceri în condițiile în care nu se poate previziona evoluția factorilor care au impact asupra acestora. Modificările repetate și redundante ale cadrului legislativ, financiar, etc. pot genera haos și pierderea încrederii populației în sistemul public și mediul de afaceri, ceea ce va avea un impact negativ în plan economic.

În România, existența unui cadru legislativ alambicat, în continuă schimbare – modificări repetate care nu generează efecte pozitive -, facilități acordate mediului de afaceri și apoi retrase nu pot contribui pe de o parte la consolidarea unui mediu de afaceri sănătos și sustenabil, iar pe de altă parte la dezvoltarea antreprenoriatului în România. În acest context, oportunitățile de finanțare din fonduri europene sunt abordate în același mod. În condițiile în care la nivelul statelor membre UE și ale instituțiilor europene, IMM-urile sunt considerate motorul și cheia dezvoltării sustenabile a economiilor statelor membre și a Uniunii Europene și sunt tratate ca atare, în România lucrurile nu se întâmplă astfel.  Astfel, oportunitățile de finanțare dedicate mediului de afaceri și în special IMM-urilor, au fost stabilite fără o raportare pe de o parte la nevoile acestora, iar pe de altă parte la rolul și impactul acestora la nivelul indicatorilor macro-economici. În acest context, s-a stabilit la nivelul instituțiilor publice care gestionează fondurile europene un set de domenii de activitate pentru care se acordă finanțări nerambursabile. În mod logic și raportat la principiile de management/planificare strategică, acestea ar fi trebuit corelate cu obiectivele/prioritățile stabilite în cadrul strategiilor de dezvoltare de la nivelul fiecărui domeniu (competitivitate, educație, sănătate, etc.).  Un exemplu în acest sens este lista de coduri CAEN eligibile pentru finanțările dedicate IMM-urilor – aceasta nu a fost corelată cu strategia națională de competitivitate, ceea ce este cel puțin nefiresc și creează premisele teoriei haosului. Există domenii economice considerate (și tratate ca atare) ca generatoare de valoare adăugată în România? NU. Care sunt primele 3 domenii de activitate considerate ca strategice din punct de vedere al dezvoltării economice a României? Este o întrebare la care nu se poate răspunde, nici de către noi – cetățenii și nici de către factorii de decizie. Această stare de lucruri are un impact negativ nu numai asupra mediului de afaceri, dar și asupra sistemului public însuși, care ar trebui să asigure stabilitate, coerență și dezvoltare economică.

În același timp, oportunitățile de finanțare dedicate autorităților publice au avut același parcurs în faza de programare. Astfel, definirea tipurilor de investiții și condițiilor de eligibilitate ce vor fi finanțate din fonduri europene nu s-a realizat pe baza unei analize profunde a nevoilor de finanțare de la nivel local, în condițiile în care în cuprinsul cererii de finanțare se solicită ca beneficiarul să descrie nevoia căreia i se adresează proiectul. Situație care a condus la definirea unor activități eligibile și condiții de eligibilitate care nu sunt relevante pentru potențialii beneficiari, ceea ce a determinat un procent scăzut de proiecte depuse pe liniile de finanțare.

Un alt element important este modalitatea în care se lansează liniile de finanțare de către autoritățile de management. Există periodic, dar inconstant, calendare privind lansarea liniilor de finanțare care de cele mai multe ori nu se respectă. Pregătirea unui proiect implică o perioadă de timp semnificativă pentru analiza criteriilor de eligibilitate, corelarea nevoilor potențialilor beneficiari cu intervențiile finanțate și elaborarea studiilor/analizelor/documentațiilor tehnice. Având în vedere acest aspect precum și faptul că, oportunitățile de finanțare nu se pliază pe nevoile reale existente la nivel local elaborarea unui proiect de către potențialii beneficiari devine un demers nefezabil și ca urmare se poate ajunge în situația în care se renunță, ceea ce are un impact negativ asupra gradului de absorbție al fondurilor europene și asupra dezvoltării locale.

Accesarea fondurilor europene nerambursabile reprezintă o soluție de finanțare pentru dezvoltarea comunităților locale și a mediului de afaceri. Dar, câtă vreme acestea nu sunt programate pe baza unui proces de analiză profundă a nevoilor potențialilor beneficiari și tinând cont de direcțiile/prioritățile de dezvoltare de la nivel național corelate cu cele de la nivelul Uniunii Europene, sintagma ”soluție” este pusă sub semnul întrebării. În condițiile în care scopul general al fondurilor europene nerambursabile este să contribuie la dezvoltarea economică și socială a României, împreună cu fondurile de la bugetul de stat și local, lipsa corelării nevoilor de dezvoltare cu oportunitățile de finanțare generează ineficiență și neîndeplinirea obiectivelor acestora. Managementul unei comunități locale sau a unei companii presupune planificarea resurselor și a activităților/investițiilor pe termen mediu și lung. În acest context, lipsa de predictibilitate a lansărilor oportunităților de finanțare generează presiune asupra comunităților locale și mediului de afaceri, presiune care poate determina frustrare și blocaj.

Având în vedere următoarele considerente:

• existența unui set de nevoi la nivelul comunităților locale și a mediului de afaceri care reclamă fonduri,

• existența unor oportunități de finanțare care pot deveni active oricând (eventual de azi pe mâine),

• existența unor investiții eligibile din cadrul oportunităților de finanțare care nu sunt corelate cu nevoile,

accesarea fondurilor europene se face, în practică, prin mai multe tipuri de ”abordări”:

• în cazul în care nevoile nu sunt conforme cu tipurile de investiții eligibile din cadrul oportunităților de finanțare și lipsa predictibilității lansărilor liniilor de finanțare – abordare de tip ”ajustare” nevoi pentru a fi conforme cu investițiile eligibile din cadrul oportunităților de finanțare,

• în cazul în care nevoile nu sunt conforme cu tipurile de investiții eligibile din cadrul oportunităților de finanțare și lipsa predictibilității lansărilor liniilor de finanțare – abordare de tip ”ignorare” oportunități de finanțare,

• în cazul în care nevoile sunt conforme cu tipurile de investiții eligibile din cadrul oportunităților de finanțare și lipsa predictibilității lansărilor liniilor de finanțare – abordare de tip ”pe repede înainte” cu impact negativ asupra calității proiectelor.

Oricare tip de ”abordare” determină consecințe negative asupra procesului de management al comunităților locale și mediului de afaceri, precum și asupra gestionării fondurilor europene în general.

]]>

Dana MOCANU – Expert accesare fonduri europene AEXA

Revista AEXA – aprilie-mai 2016

Obiectivul specific al acestei priorități de investiții este creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari. Activitățile specifice acestei priorități de investiții includ, dar nu se limitează la: • îmbunătățirea izolației termice și hidroizolare anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor, inclusiv măsuri de consolidare; • reabilitarea și modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic – încălzire şi apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, inclusiv montarea de robinete cu cap termostatic etc. • modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termice de bloc/scară; achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldura si/sau centrale termice pe biomasa etc.; • înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață; • implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice: achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice; • orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice în părțile comune – scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrari de reparații la fațade etc.); • realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020. Ratele de co-finanţare aplicabile pentru cheltuielile eligibile sunt: • 60% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor – Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul de stat; • 40% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor – Unitatea Administrativ Teritorială şi Asociaţia de proprietari.

Data şi ora începere depunere de proiecte: 16.05.2016, ora 10

Data și ora închidere depunere de proiecte: 16.11.2016, ora 10

Valoare minimă eligibilă: 100 000 euro Valoare maximă eligibilă: 5 milioane euro Beneficiarii proiectelor depuse în cadrul apelului de proiecte sunt Unitățile administrativ-teritoriale din mediul urban, sectoarele municipiului Bucureşti, definite conform Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Solicitantul este cel care încheie un contract cu asociaţia/asociaţiile de proprietari pentru depunerea şi derularea proiectelor. Criteriile de evaluare tehnică și financiară ale proiectelor ce pot fi depuse în cadrul acestei priorități de investiții se referă la: • Contribuția proiectului/componentei la realizarea obiectivelor specifice priorității de investiție • Respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse, de gen, nediscriminarea • Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte axe prioritare ale POR/Prioritate de investiţie, precum și alte surse de finanțare • Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului/componentei: o Calitatea proiectului/componentei o Verificarea conformității și calității Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenții și a Proiectului Tehnic o Maturitatea proiectului/componentei o Capacitatea solicitantului de implementare a proiectului

Sursa: Apelul de proiecte POR/2016/3/3.1/A/1, Ghidul solicitantului Prioritatea de investiții 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, Operațiunea A-Clădiri rezidenţiale, www.inforegio.ro

]]>

Dana MOCANU – Expert accesare fonduri europene AEXA

Revista AEXA – martie 2016

Obiectivul specific al acestei priorități de investiții este impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale. În acest context, se vor finanţa restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a obiectivelor de patrimoniu UNESCO, patrimoniu cultural național (indiferent de localizare, urban sau rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban. Activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ, dar nu se limitează la: • Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice; • Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie); • Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil; • Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului. Cofinanţarea din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, indiferent de regiunea de dezvoltare în care se implementează proiectul. Data și ora deschidere apel de proiecte: 25.03.2016, ora 16:00

Data şi ora începere depunere de proiecte: 25.05.2016, ora 12:00

Data și ora închidere depunere de proiecte: 25.11.2016, ora 12:00

Valoarea maximă a proiectului – 5 milioane euro, în cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă a proiectului este de 10 milioane euro. Valoarea minimă a proiectului – 100.000 euro, indiferent de clasificarea monumentului istoric. Valoarea totală a investiției cuprinde atât valoarea cheltuielilor eligibile cât și valoarea cheltuielilor neeligibile realizate prin proiect. Valoarea maximă totală nu poate fi majorată în timpul implementării proiectului, orice depășire a valorii acesteia ducând la neeligibilitatea proiectului. Solicitanţii eligibili sunt: • Unităţi administrativ-teritoriale • Autorităţi ale administraţiei publice centrale • Unitățile de cult • ONG-uri • Parteneriate între aceste entități, respectiv: o Unitate administrativ-teritorială, în calitate de lider în parteneriat cu altă unitate administrativ-teritorială, cu o autoritate a administraţiei publice centrale, unitate de cult sau ONG; o Autoritate a administraţiei publice centrale, în calitate de lider în parteneriat cu o unitate administrativ-teritorială, o unitate de cult sau ONG. În cadrul prezentului apel nu se pot depune proiecte pentru acele obiective de patrimoniu care sunt localizate în teritoriul acoperit de ITI Delta Dunării.

Criteriile de evaluare ale proiectelor ce pot fi depuse în cadrul acestei priorități de investiții se referă la: • Contribuția proiectului la dezvoltarea locală, impactul economic preconizat, respectiv rolul obiectivului de patrimoniu în dezvoltarea economică a arealului în care este localizat, precum şi concordanţa cu documentele strategice • Contribuţia proiectului la realizarea obiectivului specific al priorităţii de investiţii 5.1/POR • Concentrare strategică a investiţiilor • Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului • Respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea • Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte axe prioritare ale POR precum şi din alte surse de finanțare Sursa: Apelul de proiecte POR/2016/5/5.1/1, Ghidul solicitantului Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, www.inforegio.ro

]]>

Dana MOCANU – Expert accesare fonduri europene AEXA

Editorial Revista AEXA – martie 2016

Gestionarea fondurilor europene se realizează într-un cadru de reglementare stabilit la nivelul Uniunii Europene, aplicabil, în consecință, în toate statele membre. Dincolo de reglementare, există un set de principii care ghidează abordarea procesului de gestionare a fondurilor europene în toate etapele sale (planificare, implementare, evaluare, etc.), principii care reprezintă, în esență, baza reglementărilor și care se aplică, de asemenea, la nivelul tuturor statelor membre. Aceste principii sunt: programarea; parteneriatul; complementaritatea; administrarea, monitorizarea și evaluarea; controlul financiar. Ca principiu, parteneriatul joacă un rol esențial și, în același timp, strategic în procesul de gestionare a fondurilor europene, la nivel european, național, regional și local. Acesta presupune implicarea tuturor actorilor relevanți în procesul de gestionare a fondurilor europene, începând cu etapa de planificare și programare și până la evaluare. Asigurarea implicării tuturor părților în etapa de programare, creează premisele pentru dezvoltarea procesului de gestionare a fondurilor europene, bazându-se pe identificarea și asumarea într-un cadru instituțional a perspectivelor de dezvoltare a României pe termen mediu și lung. Potențialii beneficiari și autoritățile de management – care gestionează fondurile europene – reprezintă actorii relevanți. Importanța implicării acestora rezidă în faptul că, programarea alocării fondurilor europene pe baza nevoilor corelate cu potențialul de dezvoltare reprezintă opțiunea strategică în acest proces. Pentru a asigura succesul unui astfel de proces este necesară existența unor mecanisme eficiente și transparente care să permită definirea unui cadru general echilibrat având ca prim obiectiv eficiența și eficacitatea gestionării fondurilor europene. Totodată, există alte două elemente principale – încrederea și respectul în relațiile parteneriale – care intervin și influențează hotărâtor construcția oricărui tip de parteneriat. Modul în care etapa de programare a fost derulată are un impact direct și primordial asupra celei de implementare în termeni de eficiență, eficacitate și sustenabilitate. Analizând perioada 2007-2013 din perspectiva aplicării principiului parteneriatului, reiese clar faptul că, acest lucru nu s-a intâmplat sau dacă s-a întâmplat a fost ineficient. Implicarea potențialilor beneficiari în procesul de programare a lipsit sau a vizat numai componenta formală. Consecințele sunt vizibile: au fost realizate investiții fără sens și impact la nivelul comunităților sau al economiei românești in general. A reieșit evident, faptul că, în perioada de programare nu au fost analizate nevoile și capacitatea operațională și de management a beneficiarilor și a autorităților de management. În același timp, în procesul de implementare s-a perpetuat inexistența parteneriatului dintre beneficiari și autoritățile de management, ceea ce a determinat consecințe negative importante asupra întregului proces de gestionare a fondurilor europene și, pe termen lung, asupra dezvoltării României. Una dintre aceste consecințe a fost schimbarea în mod frecvent a regulilor în timpul jocului, abordare unilaterală a autorităților de management. Modificarea regulilor în timpul procesului de implementare a proiectelor, de către autoritățile de management, fără consultarea beneficiarilor, a reprezentat în perioada 2007-2013 elementul care a generat multe dintre problemele cu care s-au confruntat ambele părți și aplicarea unor soluții de criză de eficiență cel puțin discutabilă. Analizând programele operaționale pentru perioada de programare 2014-2020, din punct de vedere al sinergiei dintre acestea și a obiectivelor de finanțare, se poate afirma faptul că, aplicarea principiului parteneriatului s-a realizat în același mod ca în perioada 2007-2013. Existența unor linii directoare la nivel european, cu privire la obiectivele de dezvoltare nu presupune asumarea acestora stricto sensu. Dimpotrivă, abordarea la nivelul Uniunii Europene vizează încadrarea în aceste linii conform nevoilor și a potențialului de dezvoltare a statelor membre. Modalitatea prin care se poate aplica acest tip de abordare este parteneriatul bazat pe condiții echilibrate și mecanisme eficiente orientate către dezvoltarea sustenabilă a României. În acest context, încrederea și respectul ar trebui să reprezinte elementele primordiale ale relațiilor de parteneriat dintre beneficiari și autoritățile de management, evident în cazul în care aceste relații există sau se creează. Unul dintre principiile de management este cel al ”lecțiilor învățate”, adică la finalul unui proiect/program se evaluează implementarea acestuia, ceea ce presupune identificarea problemelor întâmpinate și a soluțiilor aplicate și apoi integrarea acestora în viitoarele proiecte/programe. În acest context, autoritățile de management și beneficiarii fondurilor europene ar trebui să aplice acest principiu, ca premisă necesară pentru o abordare viitoare a fondurilor europene având ca obiectiv generare de valoare adăugată la nivel economic, social, cultural și administrativ. Totodată, acest principiu reclamă un cadru partenerial: evaluarea proiectelor/programelor încheiate se face de ambele părți – împreună, dar și separat conform capacității și competențelor fiecăruia. Perioada de programare 2014-2020 este la început, un început întârziat, dar sperăm că este unul bun. Am putea spera pentru această perioadă că vom avea coerență, eficiență, eficacitate, orientare către obiective, sustenabilitate bazată pe potențialul de dezvoltare al României, în gestionarea fondurilor europene. Elementul care poate asigura realismul acestor speranțe este parteneriatul dintre beneficiari și autoritățile de management, care pare că a împrumutat și pentru această perioadă ”metehnele” din cea anterioară. Arhitectura programelor operaționale și a nevoilor beneficiarilor (public și privați) arată clar că nu putem spera. În plus, încheierea proiectelor aferente 2007-2013 se produce cu multe spasme și frustrări, acumulate în perioada de implementare de ambii actori, iar transferul acestora în următoarea perioadă este iminent, făcându-se deja simțit. În același timp, faptul că apetența mediului public și privat pentru accesarea de fonduri europene nu a scăzut este un element pozitiv. Dar, dacă acestuia nu i se adaugă in al 13-lea ceas al perioadei de programare 2014-2020, un parteneriat cu lecții învățate, bazat în primă instanță pe încredere și respect reciproc între cei 2 actori și pe un cadru de reglementare orientat către eficiență, eficacitate și sustenabilitate, probabilitatea să ne aflăm în aceeași situație și in 2023 este mare.

]]>

Dana MOCANU – Expert accesare fonduri europene AEXA

Revista AEXA – ianuarie 2016

Programul Operațional Competitivitate vizează să contribuie la reducerea discrepanțelor de dezvoltare economică și socială între România și statele membre ale Uniunii Europene, prin susținerea cercetării, dezvoltării și inovării, precum și a tehnologiei informației și comunicării pentru competitivitate și dezvoltare.

Valoarea totală a asistenței nerambursabile este de 1.329.787.234 EURO pentru perioada 2014-2020.

Programul Operațional Competitivitate va finanța următoarele tipuri de investiții:

• modernizarea infrastructurilor de cercetare dezvoltare existente;

• crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de cercetare, alte tipuri de structuri care deservesc nevoi comune etc), în vederea valorificării potențialului de cluster în sectoare economice competitive sau cu potențial de creștere la nivelul comunităților unde se dezvoltă aceste infrastructuri;

• sprijinirea construirii infrastructurilor de cercetare pan-europene în România;

• continuarea dezvoltării Rețelei Naționale pentru Cercetare și Educație RoEduNet prin realizarea buclelor locale și conectarea cât mai multor instituții de cercetare; realizarea unei conexiuni de mare viteză la infrastructura UE; migrarea la capacități de mare viteză etc.

• continuarea oferirii accesului la literatura internaționala științifică de cercetare (ANELIS/ANELIS Plus) (Acces National Electronic la Literatura Științifică de cercetare) prin abonarea la principalele surse/baze de date internaționale;

• proiecte pentru catedre ERA – „ERA Chairs” (ERA=Aria Europeană a Cercetării) care au scopul de a atrage cadre universitare de renume în instituții care prezintă potențial de cercetare de excelență, pentru a sprijini aceste instituții să-si deblocheze potențialul, creând în felul acesta o bază pentru CDI in ERA. Orizont 2020 va finanța costurile de personal și administrative;

• proiecte de ”teaming” între instituții de cercetare puternice și instituții de cercetare cu potențial de excelență din regiunile cu performanțe scăzute în domeniul CDI vor conduce la îmbunătățirea centrelor de excelență din regiunile mai slab dezvoltate ale României. Orizont 2020 va finanța faza pregătitoare a proiectului (inclusiv dezvoltarea unui plan de afaceri) în vederea dezvoltării capacității de CD printr-un proces de teaming cu o instituție performantă dintr-un alt Stat Membru;

• proiecte pentru crearea unor Centre Suport pentru Proiecte CD Internaționale în acele instituții care pot demonstra o participare constantă cu propuneri de proiecte la programele-cadru ale UE (FP5, 6, 7 si Orizont 2020) sau la alte programe CDI internaționale pentru a crește rata de succes a acestora. Centrele Suport astfel înființate vor susține potențialii participanți, inclusiv întreprinderile care vor dori să pregătească aplicații în cadrul programului Orizont 2020;

• proiecte tehnologice inovative, prin care se va realiza o inovare de produs (atât pentru bunuri cât și pentru servicii), o inovare de produs și de proces sau numai inovare de proces, bazată pe exploatarea și utilizarea cunoștințelor științifice și tehnologice sau pe baza drepturilor de proprietate industrială;

• proiecte pentru angajarea/detașarea temporară de personal cu înaltă calificare pentru a întări capacitatea de cercetare și inovare a întreprinderilor;

• proiecte/activități CDI de scurtă durată care vor fi implementate prin vouchere (cecuri) de inovare;

• Credite, garanții și măsuri de capital de risc în favoarea IMM-urilor inovative și a organizațiilor de cercetare care răspund cererilor de piață;

• îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet;

• sprijinirea dezvoltării de către clustere a unor game de produse/servicii TIC cu aplicabilitate în restul economiei românești pentru integrarea pe verticală a soluțiilor TIC;

• sprijinirea proiectelor strategice inovative depuse de clustere cu impact asupra dezvoltării întregii industrii de TIC la nivel național sau internațional;

• dezvoltarea infrastructurii necesare procesului de monitorizare a tranzacțiilor online;

• acordarea de certificate de încredere magazinelor online, prin susținerea organismelor de piață de certificare;

• E-guvernare – evenimente de viață:

  • Cloud computing guvernamental și rețelele sociale în instituțiile publice;

  • Open data și Big data: dezvoltare la nivel național a unei infrastructuri/sistem electronic de colectare, combinare și prelucrare a datelor relevante și asigurarea infrastructurii de prelucrare și analiza a datelor astfel colectate;

• E-educație: asigurarea infrastructurii TIC în școli prin:

  • Achiziționarea de echipamente TIC pentru elevii școlilor gimnaziale;

  • Utilizarea catalogului electronic la nivel național;

  • Crearea de software pentru echipamente TIC educaționale (manuale digitale și catalog electronic);

  • Implementarea și dezvoltarea „Platformei Naționale de Învățare” (obiectivul principal al acestei platforme este ca pe aceasta să funcționeze Biblioteca digitală, dar include orice elemente ce țin de materiale educaționale: e-portofolii, manuale digitale etc., în funcție de gradul de conectivitate la internet a fiecărei unități de învățământ);

  • Îmbunătățirea accesului la Internet în structurile gimnaziale din țară, prin implementarea de wireless campus-uri (diferit de conectarea la internet într-o zonă izolata fizic și tehnologic, cum ar fi laboratorul de informatică);

• E-incluziune: se va susține infrastructura necesară pentru dezvoltarea competențelor digitale în aceleași comunități vulnerabile selectate pentru sprijin integrat pentru dezvoltare locală prin POCU, POR si PNDR (CLLD și non-CLLD) și grupuri vulnerabile din comunitățile mai dezvoltate;

• E-sănătate: se va viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea sistemului informatic al sănătății și telemedicinei;

• E-cultura: asigurarea infrastructurii necesare pentru:

  • Trecerea în format digital a patrimoniului cultural român;

  • Digitalizarea conținutului cultural specific comunităților romane;

  • Realizarea contribuției minime la Europeana;

• Parteneriate pentru transfer de cunoștințe (Knowledge Transfer Partnerships):

  • dezvoltarea de legături între furnizorii de cunoștințe și întreprinderi:

    • identificarea de noi potențiali beneficiari ai transferului de cunoștințe,

    • servicii de asistență tehnologică și transfer de cunoștințe,

    • servicii de consiliere pentru managementul inovării, analize de piață,

    • servicii de consiliere și expertiză pentru validarea ideii/soluției (servicii diagnostic pentru o afacere pentru a se accesa și implementa soluțiile tehnice inovative potrivite),

    • servicii de consiliere și expertiză pentru obținerea, protejarea și comercializarea drepturilor de proprietate industrială,

    • servicii de consiliere referitor la utilizarea standardelor,

    • servicii de consiliere pentru acces la diverse surse de finanțare a CDI (inclusiv programe naționale/europene și instrumente financiare).

  • stimularea accesului întreprinderilor la facilitățile instituțiilor furnizoare de transfer de cunoștințe:

    • acces la infrastructura/laboratoare/echipamente CD (inclusiv instruire dacă e cazul),

    • accesare bănci de date și biblioteci tehnico-științifice,

    • închiriere de spații pentru activitățile proiectului,

    • accesul la realizarea de analize, testare, caracterizare, etichetarea calității și certificare,

  • stimularea transferului de abilități de cercetare:

    • detașare de personal specializat, precum și plasare de tineri absolvenți în întreprinderi,

    • cercetare-dezvoltare în colaborare.

Solicitanți eligibili:

• Solicitanți de drept public sau privat – organizații de cercetare (instituții CD sau de învățământ superior), întreprinderi cu activitate CD menționată în statut sau entități care administrează structuri de tip cluster inovativ;

• Organizații de cercetare de drept public și/sau privat (instituții CD și de învățământ superior), asociații ale acestora, precum și Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare;

• Organizații de cercetare de drept public și/sau privat și întreprinderi mari, mijlocii sau mici, care doresc să aplice și/sau au o participare constantă la programele-cadru de cercetare ale UE sau alte programe internaționale de CDI;

• Organizații de cercetare de drept public și/sau privat și întreprinderile mari, mijlocii sau mici, cu activitate CD menționată în statut;

• Organizațiile de cercetare (instituții de CD și de învățământ superior) a căror activitate are potențial de comercializare, alte entități care pot oferi servicii de transfer de cunoștințe, precum și întreprinderile care accesează oferta;

• Organizațiile de cercetare au rol de organizații intermediare (conform pct.2.1.2 Finanțarea publică a activităților economice din Comunicarea Comisiei “Cadrul pentru ajutoarele de stat de CDI” 2014/C 198/01);

• Ministerul Societății Informaționale (MSI), Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Naționale;

• Consorții de firme din cadrul clusterelor centrate pe domeniul TIC;

• Parteneriat format din Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Ministerul Societății Informaționale (MSI), Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Agenția Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), organismele de piață de certificare a magazinelor online.

]]>