Author: SCPA - Ceparu si Irimia

Consilier juridic Daniel JURJ

 ,,Ca şi o componentă majoră a economiei şi cheltuielilor publice, achiziţiile publice pot reflecta eficienţa guvernelor.

Într-o eră de austeritate fiscală, asigurarea eficienței și integrității în achizițiile publice este esențială pentru a asigura furnizarea temeinică de servicii publice și a menține încrederea cetăţenilor în guvern. Guvernele recunosc în prezent potențialul achizițiilor de a îmbunătăți productivitatea din sectorul public prin economii și economii de scară.

În plus, guvernele acţionează în potențialul achizițiilor publice ca pe o pârghie politică strategică pentru a avansa obiectivele socio-economice și de mediu.”

                                                                                                Angel Gurría

                                                                                                Secretar General al OCDE[1]

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)[2] reprezintă un for interguvernamental dedicat identificării, aplicării şi evaluării politicilor publice dedicate dezvoltării economice sustenabile şi stabilităţii sociale.

Mai exact, OCDE a fost creat pe structura Organizaţiei pentru Cooperare Economică Europeană (OCEE), care data din anul 1947 şi avea rolul de a administra ajutorul american şi canadian în cadrul Planului Marshall pentru reconstrucţia Europei după Cel de al Doilea Război Mondial.

OCDE asigură un cadru apolitic format din peste 250 de comitete şi grupuri de lucru, propice dezbaterilor experţilor în diferite domenii (investiţii, agricultură, anti-corupţie, transporturi etc.) pentru soluţionarea problemelor economice şi sociale existente şi potenţiale.

Valoarea şi valabilitatea recomandărilor şi rezoluţiilor este atât de mare, încât se constituie practic într-o matrice de funcţionare a economiei mondiale.

Acolo unde OCDE decide să dezvolte programe reuşeşte să mobilizeze fonduri, fie din resurse proprii, fie din alte resurse, cum ar fi cele ale UE, Comisia Europeană fiind reprezentată în Consiliul OCDE.

Menţionăm faptul că, deşi România nu este membru al organizaţiei, în cadrul Institutului de Economie Naţională al Academiei Române funcţionează Centrul Român de Informare şi Documentare al OCDE (CRID), acesta fiind completat cu un punct de informare si documentare OCDE, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Centrul CRID îşi propune să asigure accesul la documentele şi publicaţiile elaborate de OCDE şi să devină principala interfaţă între experţii români şi OCDE.

În octombrie 2008, OCDE a adoptat Principiile pentru Consolidarea Integrităţii Achiziţiilor Publice[3].

Conform OCDE, integritatea poate fi definită ca utilizarea fondurilor, resurselor, activelor, și autorităţii, în acord cu scopurile oficiale stabilite și în conformitate cu interesul public. O abordare ,,negativă”, pentru a defini integritatea este de asemenea utilă pentru a stabili o strategie eficientă de prevenire a ,,încălcării integrităţii” în domeniul achizițiilor publice.

Încălcări ale integrității includ:

• Corupția, inclusiv mita, comisioane, nepotism, cumetrism și clientelism;

• Frauda și furtul de resurse, de exemplu prin înlocuirea produsului în livrare, care se reflectă în materiale de calitate inferioară;

• Conflictul de interese în serviciul public și în ocuparea forței de muncă post-achiziţie,

• Complicitatea;

• Abuzul și manipularea informațiilor;

• Tratamentul discriminatoriu în procesul de achiziții publice; și

• Risipa și abuzul de resurse organizaționale.

Principiile adoptate de OCDE conţin o serie de politici şi practici care şi-au dovedit eficienţa la nivel internaţional în prevenirea riscurilor faţă de integritate pe întregul ciclu al achiziţiilor publice.

În contextul actual al recomandării OCDE, ciclul achizițiilor publice este definit ca o secvență de activități conexe, de la evaluarea nevoilor, la etapa de atribuire, până la managementul contractului și plata finală.

Principiile de îmbunătățire a integrității pe parcursul întregului ciclu de achiziții publice se adresează în primul rând factorilor de decizie din guverne, la nivel național, dar oferă de asemenea, orientări generale pentru autorităţile contractante pentru a adopta măsurile necesare pentru a dezvolta și implementa un cadru politic adecvat consolidării integrității de-a lungul întregului ciclu de achiziții publice.

Scopul principiilor este de a asigura îndrumare în realizarea următoarelor obiective:

• valoare pentru bani,

• creșterea transparenței și

• prevenirea corupției în achizițiile publice.

Principiile pentru Consolidarea Integrităţii Achiziţiilor Publice sunt ancorate în jurul a 4 piloni:[4]

• Transparență

• Management performant

• Prevenirea abaterilor, conformare și monitorizare

• Responsabilitate și control

Principiile se bazează pe aplicarea elementelor de bună guvernare pentru a spori integritatea în domeniul achizițiilor publice. Un aspect important al integrității în achizițiile publice este obligația generală de a trata potențialii furnizori și contractori pe o bază echitabilă.

CELE 10 PRINCIPII OCDE PENTRU CONSOLIDAREA INTEGRITĂŢII ACHIZIŢIILOR PUBLICE:

Pilonul I. TRANSPARENȚĂ

Principiul 1. Asigurarea unui grad adecvat de transparență a întregului ciclu de achiziție, în scopul de a promova un tratament corect și echitabil pentru potențialii furnizori.

Principiul 2. Maximizarea transparenței în licitații și luarea de măsuri de precauție pentru a spori integritatea, în special în cazul excepţiilor de la procedurile competitive.

Pilonul II. MANAGEMENT PERFORMANT

Principiul 3. Asigurarea faptului că fondurile publice sunt utilizate în domeniul achizițiilor publice conform scopului propus.

Principiul 4. Asigurarea îndeplinirii de către responsabilii de achiziții publice a unor înalte standarde profesionale de cunoștințe, abilități și integritate.

Pilonul III. PREVENIREA ABATERILOR, CONFORMARE ȘI MONITORIZARE

 Principiul 5. Punerea în practică de mecanisme de prevenire a riscurilor pentru integritate în domeniul achizițiilor publice.

Principiul 6. Încurajarea cooperării strânse între guvern și sectorul privat pentru menținerea de standarde înalte de integritate, în special în gestionarea contractelor.

Principiul 7. Oferirea unor mecanisme specifice pentru monitorizarea achizițiilor publice, precum și pentru detectarea abaterilor și aplicarea în consecință a sancțiunilor.

Pilonul IV. RESPONSABILITATE ȘI CONTROL

Principiul 8. Stabilirea unui lanț clar al responsabilităţilor, împreună cu mecanisme de control eficiente.

Principiul 9. Soluţionarea contestaţiilor de la potențialii furnizori într-o manieră corectă și în timp util.

Principiul 10. Împuternicirea organizațiilor societății civile, mass-media și publicului larg de a controla achizițiile publice.

Pe baza acestor principii, autorităţile contractante trebuie să-şi stabilească şi să respecte un număr de principii proprii, distincte, prin care:

•          să se înţeleagă obiectivele achiziţiei încă de la început, astfel încât procesul să-și atingă obiectivele;

•          să se înţeleagă clar disponibilitatea – adică, resursele disponibile pentru utilizarea pentru un anumit produs, lucrare sau serviciu.

• să se conştientizeze factorii externi care vor avea impact asupra achiziţiilor, cum ar fi climatul politic sau problemele de planificare;

• să se urmeze un proces eficient, echitabil şi transparent de achiziţii, care să faciliteze concurenţa între operatorii economici;

• să se încurajeze reprezentanţii societăţii civile, mass-media și publicul larg să controleze achizițiile publice.

În final, însuşirea acestor principii de către autorităţile contractante trebuie să conducă la atribuirea contractul de achiziţii publice în temeiul respectării legii, ordinii de drept, bunei-credinţe şi eticii profesionale.

Note: