Author: SCPA - Ceparu si Irimia

Ionel Nițu

Am participat la Conferința “Reforma legislației europene a achizițiilor publice”, organizată de Societatea de avocați Ceparu și Irimia, în data de 15 mai 2014, ocazie de a lua contact cu acest domeniu, a mă documenta și a profita de expertiza participanților.

Așadar, am desprins câteva idei.

1. Într-o perioadă în care viața socială și politică din România pare marcată/afectată de campania electorală, iar dezbaterile politice nu vizează preocupările reale ale societății, astfel de conferințe sunt un prilej să ne reamintim că, indiferent că suntem parte din autoritățile de reglementare și control, autorități contractate sau furnizori privați, cu toții avem datoria să contribuim la:

– bunăstarea românilor

– modernizarea administrației publice

– reducerea birocrației și creșterea transparenței

– cheltuirea judicioasă a banului public

– îmbunătățirea procesului de achiziții publice

– promovarea acelor proiecte care au impact semnificativ asupra creșterii calității vieții cetățenilor.

Pentru că asta trebuie să facă, de fapt, politicienii atunci când ajung în funcții de management în administrația publică. Trebuie să facă politici publice, nu politică!

Trebuie să susțină dezvoltarea unei culturi administrative moderne, europene, axată pe performanță. Acesta ar trebui să fie cel mai important efort din punct de vedere politic.

Repet: politic, pentru că politica este arta sau știința guvernării! Buna guvernare este un obiectiv pe care fiecare manager, fie el din administrația centrală sau locală, ar trebui să-l vizeze cu prioritate.

2. Achizițiile publice reprezintă șansa modernizării și debirocratizării administrației publice și pot contribui la dezvoltarea durabilă a țării.

Faptul că România, deși este a 7-a națiune a Uniunii Europene, se află încă în coada clasamentului european la principalii indicatori privind calitatea vieții este, în parte, și vina administrației publice, care, adesea, nu pare racordată la nevoile reale ale cetățenilor.

Identificarea corectă a nevoilor, transpunerea lor în proiecte, fundamentarea corectă a acestora și implementarea lor sunt condiții pentru asigurarea competitivității în administrația publică.

Din acest motiv, aș insista pe nevoia definirii de politici publice. Și nu încetez să mă întreb dacă politica publică aplicată într-un anume domeniu este corectă, legitimă și eficientă. De ce?  Pentru că eu cred că autoritățile contractante trebuie să adopte strategic logica potrivit căreia nu cheltuiesc banul public, ci îl investesc pentru a crește calitatea vieții și gradul de satisfacție al cetățenilor!

3. Legislația din domeniul achizițiilor publice trebuie să ofere acces egal și transparent, în condiții concurențiale, tuturor firmelor interesate.

De prea multe ori, însă, concurența neloială dintre firme a dus la amânarea sau chiar anularea unor licitații publice. Unele fiind cu finanțare europeană, s-a ratat șansa absorbției banilor comunitari, în condițiile în care România continuă să fie la coada clasamentului.

Spre exemplu, anul trecut la CNSC s-au depus peste 5 mii de contestații (din care circa 2,2 mii au vizat proiecte cu finanțare europeană), în condițiile în care numărul de aplicații pe SEAP s-a redus cu 30% față de 2012.

Dacă ne raportăm la statisticile publicate de ANRMAP, numărul de documentații de atribuire admise în 2013 a fost de peste 19 mii, în timp ce numărul celor respinse a fost de peste 31 mii, ceea ce mă duce cu gândul și la unele erori ale autorităților contractante, dar și la nevoia unor ghiduri de bune practici și a unor mecanisme de lecții învățate care să ducă la îmbunătățirea procesului de achiziții publice.

Așadar, pentru perioada următoare, mai ales în perspectiva asimilării noii legislații europene, consider că este importantă definirea unui mecanism de lecții învățate și bune practici și implicarea mai mare a instituțiilor cu atribuții în creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.

4. De aceea sunt importante astfel de conferințe, pentru că pot contribui la creșterea gradului de cunoaștere, a pregătirii pentru implementarea legislației europene. Pentru că trebuie să fim pro-activi, noi ca societate, noi ca administrație, noi ca stat.

Trăim într-o societate a cunoașterii, unde competența profesională și cunoașterea evoluțiilor și a trendurilor dintr-un anumit domeniu vor face diferența.

Diletantismul și superficialitatea nu au ce căuta în administrație. Profesionalizarea funcționarilor publici este o condiție obligatorie pentru creșterea competitivității României într-un context concurențial în creștere.

5. Trebuie să ne pregătim pentru a implementa corect acest mecanism legat de achiziții, pentru că prea adesea, spre exemplu, “prețul cel mai mic” drept unic criteriu de departajare aduce beneficiarii unor astfel de proiecte în situații absolut hilare.

Nu primesc ceea ce și-ar fi dorit, cheltuiesc banul public în proiecte fără finalitate socială, în condițiile în care pe managerii din administrația publică (cred eu) îi preocupă, în primul rând, gradul de satisfacție al clienților, adică al cetățenilor.

6. Noua Directivă europeană în domeniul achizițiilor publice, avizată de Consiliul European în 2013 și aprobată de Parlamentul European la începutul anului, aduce, din acest punct de vedere, câteva modificări.

Subcontractarea este mai bine reglementată și este facilitat accesul firmelor mici și mijlocii la licitații, ori (cred eu) că ne dorim cu toții să putem contribui la sprijinirea acestei categorii de companii, pentru că, după cum se cunoaște, clasa mijlocie este motorul progresului și creșterii economice într-un stat democratic bazat pe economie de piață.

Faptul că se pune în plan central criteriul „ofertei cele mai avantajoase economic” va permite autorităților contractante să pună accentul pe aspectele referitoare la mediu, inovație și implicațiile sociale ale proiectelor, ținând cont, în continuare, de preț.

Reducerea birocrației (aferente unui astfel de proces) și acceptarea principiului soluțiilor inovatoare va permite instituțiilor publice să ofere cetățenilor lucruri de calitate, cheltuite din banul public.

Desigur, urmează un proces complicat de asimilare și implementare a celor 3 noi directive europene (privind achizițiile, concesiunile și utilitățile), însă faptul că deja se lucrează la o strategie națională de achiziții publice (așa cum au confirmat reprezentanții la vârf ai ANRMAP și Ministerului Fondurilor Europene) este încurajator în acest sens.