Dana MOCANU – Expert accesare fonduri europene AEXA
Editorial Revista AEXA – martie 2016
Gestionarea fondurilor europene se realizează într-un cadru de reglementare stabilit la nivelul Uniunii Europene, aplicabil, în consecință, în toate statele membre. Dincolo de reglementare, există un set de principii care ghidează abordarea procesului de gestionare a fondurilor europene în toate etapele sale (planificare, implementare, evaluare, etc.), principii care reprezintă, în esență, baza reglementărilor și care se aplică, de asemenea, la nivelul tuturor statelor membre. Aceste principii sunt: programarea; parteneriatul; complementaritatea; administrarea, monitorizarea și evaluarea; controlul financiar.
Ca principiu, parteneriatul joacă un rol esențial și, în același timp, strategic în procesul de gestionare a fondurilor europene, la nivel european, național, regional și local. Acesta presupune implicarea tuturor actorilor relevanți în procesul de gestionare a fondurilor europene, începând cu etapa de planificare și programare și până la evaluare. Asigurarea implicării tuturor părților în etapa de programare, creează premisele pentru dezvoltarea procesului de gestionare a fondurilor europene, bazându-se pe identificarea și asumarea într-un cadru instituțional a perspectivelor de dezvoltare a României pe termen mediu și lung. Potențialii beneficiari și autoritățile de management – care gestionează fondurile europene – reprezintă actorii relevanți. Importanța implicării acestora rezidă în faptul că, programarea alocării fondurilor europene pe baza nevoilor corelate cu potențialul de dezvoltare reprezintă opțiunea strategică în acest proces. Pentru a asigura succesul unui astfel de proces este necesară existența unor mecanisme eficiente și transparente care să permită definirea unui cadru general echilibrat având ca prim obiectiv eficiența și eficacitatea gestionării fondurilor europene. Totodată, există alte două elemente principale – încrederea și respectul în relațiile parteneriale – care intervin și influențează hotărâtor construcția oricărui tip de parteneriat. Modul în care etapa de programare a fost derulată are un impact direct și primordial asupra celei de implementare în termeni de eficiență, eficacitate și sustenabilitate.
Analizând perioada 2007-2013 din perspectiva aplicării principiului parteneriatului, reiese clar faptul că, acest lucru nu s-a intâmplat sau dacă s-a întâmplat a fost ineficient. Implicarea potențialilor beneficiari în procesul de programare a lipsit sau a vizat numai componenta formală. Consecințele sunt vizibile: au fost realizate investiții fără sens și impact la nivelul comunităților sau al economiei românești in general. A reieșit evident, faptul că, în perioada de programare nu au fost analizate nevoile și capacitatea operațională și de management a beneficiarilor și a autorităților de management. În același timp, în procesul de implementare s-a perpetuat inexistența parteneriatului dintre beneficiari și autoritățile de management, ceea ce a determinat consecințe negative importante asupra întregului proces de gestionare a fondurilor europene și, pe termen lung, asupra dezvoltării României. Una dintre aceste consecințe a fost schimbarea în mod frecvent a regulilor în timpul jocului, abordare unilaterală a autorităților de management. Modificarea regulilor în timpul procesului de implementare a proiectelor, de către autoritățile de management, fără consultarea beneficiarilor, a reprezentat în perioada 2007-2013 elementul care a generat multe dintre problemele cu care s-au confruntat ambele părți și aplicarea unor soluții de criză de eficiență cel puțin discutabilă.
Analizând programele operaționale pentru perioada de programare 2014-2020, din punct de vedere al sinergiei dintre acestea și a obiectivelor de finanțare, se poate afirma faptul că, aplicarea principiului parteneriatului s-a realizat în același mod ca în perioada 2007-2013. Existența unor linii directoare la nivel european, cu privire la obiectivele de dezvoltare nu presupune asumarea acestora stricto sensu. Dimpotrivă, abordarea la nivelul Uniunii Europene vizează încadrarea în aceste linii conform nevoilor și a potențialului de dezvoltare a statelor membre. Modalitatea prin care se poate aplica acest tip de abordare este parteneriatul bazat pe condiții echilibrate și mecanisme eficiente orientate către dezvoltarea sustenabilă a României. În acest context, încrederea și respectul ar trebui să reprezinte elementele primordiale ale relațiilor de parteneriat dintre beneficiari și autoritățile de management, evident în cazul în care aceste relații există sau se creează.
Unul dintre principiile de management este cel al ”lecțiilor învățate”, adică la finalul unui proiect/program se evaluează implementarea acestuia, ceea ce presupune identificarea problemelor întâmpinate și a soluțiilor aplicate și apoi integrarea acestora în viitoarele proiecte/programe. În acest context, autoritățile de management și beneficiarii fondurilor europene ar trebui să aplice acest principiu, ca premisă necesară pentru o abordare viitoare a fondurilor europene având ca obiectiv generare de valoare adăugată la nivel economic, social, cultural și administrativ. Totodată, acest principiu reclamă un cadru partenerial: evaluarea proiectelor/programelor încheiate se face de ambele părți – împreună, dar și separat conform capacității și competențelor fiecăruia.
Perioada de programare 2014-2020 este la început, un început întârziat, dar sperăm că este unul bun. Am putea spera pentru această perioadă că vom avea coerență, eficiență, eficacitate, orientare către obiective, sustenabilitate bazată pe potențialul de dezvoltare al României, în gestionarea fondurilor europene. Elementul care poate asigura realismul acestor speranțe este parteneriatul dintre beneficiari și autoritățile de management, care pare că a împrumutat și pentru această perioadă ”metehnele” din cea anterioară. Arhitectura programelor operaționale și a nevoilor beneficiarilor (public și privați) arată clar că nu putem spera. În plus, încheierea proiectelor aferente 2007-2013 se produce cu multe spasme și frustrări, acumulate în perioada de implementare de ambii actori, iar transferul acestora în următoarea perioadă este iminent, făcându-se deja simțit. În același timp, faptul că apetența mediului public și privat pentru accesarea de fonduri europene nu a scăzut este un element pozitiv. Dar, dacă acestuia nu i se adaugă in al 13-lea ceas al perioadei de programare 2014-2020, un parteneriat cu lecții învățate, bazat în primă instanță pe încredere și respect reciproc între cei 2 actori și pe un cadru de reglementare orientat către eficiență, eficacitate și sustenabilitate, probabilitatea să ne aflăm în aceeași situație și in 2023 este mare.
]]>
