Ec. Ecaterina Milica DOBROTĂ
În multe cazuri, viciile de formă sau erorile ridică diverse probleme în evaluarea ofertelor, din cauza limitei sensibile până la încadrarea lor în categoria greşelilor sau omisiunilor ireparabile.
Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice defineşte, la art.80 alin. (3) din HG nr.925/2006, viciile de formă ca fiind “acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire.”
În toate etapele procesului de analiză a ofertelor pot fi detectate astfel de erori sau vicii, comisiei de evaluare revenindu-i misiunea de a stabili acele informaţii care pot veni în sprijinul datelor iniţiale.
Un prim moment în care se pot întâlni erori e cel aferent şedinţei de deschidere a ofertelor.
Ce ar trebui să facă membrii comisiei de evaluare dacă o ofertă a ajuns la autoritatea contractantă după ora limită de depunere, operatorul economic invocând redactarea eronată a adresei destinatarului? În loc de strada Salcâm nr. 222 a înscris pe colet strada Salcâm nr.22.
Poate fi considerată această greşeală o eroare? Poate fi acceptată oferta sau trebuie respinsă, aşa cum prevede art. 33 alin. (3) din HG nr. 925/2006: „În cadrul şedinţei de deschidere nu este permisă respingerea niciunei oferte, cu excepţia celor care se încadrează într-una dintre următoarele situaţii: a) au fost depuse după data şi ora-limită de depunere sau la o altă adresă decât cele stabilite în anunţul de participare”.
O asemenea problemă de redactare nu poate fi reţinută drept eroare. Legiuitorul, pentru a preveni un astfel de comportament, a menţionat la art. 172 din OUG nr.34/2006:
„(2) Riscurile transmiterii ofertei, inclusiv forţa majoră, cad în sarcina operatorului economic.
(3) Oferta depusă la o altă adresă a autorităţii contractante decât cea stabilită sau după expirarea datei limită pentru depunere se returnează nedeschisă.”
O greşeală ce mai poate fi întâlnită la şedinţa de deschidere este cea a nominalizării în scrisoarea de garanţie de participare a Consiliului Local în loc de Unitatea Administrativ Teritorială. Nefiind constituită în favoarea UAT-ului, unele comisii de evaluare declară oferta drept „inacceptabilă”, motivată de faptul că instrumentul bancar nu e destinat autorităţii contractante. Practica CNSC şi a Curţilor de Apel a devenit în ultimul timp unitară pe această temă, considerând drept eroare materială înscrierea Consiliului Local şi nu a UAT-ului. Atât timp cât datele de identificare din documentul de garantare corespund autorităţii contractante, comisia poate accepta ca validă garanţia de participare.
Nici evaluarea propunerilor financiare nu este ocolită de apariţia unor erori sau vicii de formă.
Cum trebuie interpretată diferenţa de valoare înscrisă în propunere financiară – formular de ofertă şi cea din centralizatorul de preţuri?
În formularul de ofertă a fost precizat preţul unitar aferent serviciului pentru o lună şi termenul de execuţie de 12 luni. Centralizatorul anexat propunerii financiare conţine preţul unitar aferent celor 12 luni şi valoarea totală pentru întreaga perioadă (preţ unitar* 12 luni).
Completarea incorectă a formularului de ofertă e o eroare aritmetică? Sau se va respinge oferta pentru că are un preţ neobişnuit de scăzut?
Întrucât preţul total ofertat este susţinut, fără echivoc, de centralizatorul anexat, comisia ar trebui să solicite corectarea propunerii financiare, aplicând prevederile art. 80 alin. (1) din HG nr. 925/2006: “Comisia de evaluare are dreptul de a corecta erorile aritmetice sau viciile de formă numai cu acceptul ofertantului.” şi cele ale alin. (2) “Erorile aritmetice se corectează după cum urmează: a) dacă există o discrepanţă între preţul unitar şi preţul total, trebuie luat în considerare preţul unitar, iar preţul total va fi corectat corespunzător”.
O conduită identică trebuie să adopte comisia dacă există o discrepanţă între litere şi cifre, conform art. 80 alin. (2) lit. a) din HG nr. 925/200 “trebuie luat în considerare preţul unitar, iar preţul total va fi corectat corespunzător”.
Tot în evaluarea financiară poate surveni următoarea situaţie: ca răspuns la solicitarea de justificare a preţului neobişnuit de scăzut pentru servicii audit, un ofertantul ar putea transmite şi o refacere a modului de compunere a preţului total, modificând tariful zilnic şi numărul de zile. În explicaţiile sale invocă eroare de redactare, solicitând acceptarea noilor valori, ce nu schimbă preţul total. Dacă propunerea financiară a fost de 2.000.000 lei, compusă din 500 de zile * 4.000 lei/zi, ulterior, prin justificarea preţului neobişnuit de scăzut, valoarea totală de 2.000.000 lei, e calculată ca 250 de zile * 8.000 lei/zi. Poate fi acceptat noul algoritm?
Dar informaţii actualizate nu se regăsesc în documentele depuse iniţial de ofertant. Mai mult, se observă că o reducere la jumătate a zilelor de prestare de servicii (de la 500 la 250) conduce, indubitabil, la modificarea propunerii tehnice depuse. O astfel de „eroare de redactare” nu poate fi consimţită de comisia de evaluare.
Evaluarea propunerile tehnice pare a fi etapa în care se întâlnesc cele mai multe erori sau vicii de formă.
La o procedură de lucrări, din centralizatorul pe obiecte, poate lipsi un articol, a cărui valoare reprezintă 0,12% din valoarea ofertată. Comisia de evaluare, pentru a lămuri situaţia acelui produs, ar trebui să ceară clarificări de la ofertantul în cauză. Operatorul economic transmite următorul răspuns: “Dintr-o eroare, nu a fost cotat articul BF 214. Valoarea acestuia va fi suportată din profitul firmei”.
Este pertinentă explicaţia transmisă? Din punct de vedere tehnic, comisia apreciază omisiunea produsului drept o abatere tehnică minoră şi acceptă răspunsul operatorului economic, bazându-se pe art. 79 alin. (2) din HG nr.925/2006: „Modificări ale propunerii tehnice se acceptă în măsura în care acestea: […] b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire”.
Existenţa unui viciu de formă poate atrage declararea ofertei ca “neconformă”, din cauza necorelări unor informaţii. Contestarea comunicării rezultatului, de către operatorul nemulţumit, este inevitabilă. Pentru a evita prelungirea inutilă a procedurii, comisia de evaluare, ori de câte ori constată neconcordanţe între documente, ar trebui să solicite clarificări operatorului economic implicat.
Un exemplu în acest sens ar fi o decizie CNSC emisă în decembrie 2012: pentru atribuirea unui contract de lucrări, un operator economic ,,în loc de 2 bucăţi îmbinări electroizolante monobloc de Dn 300, precizate în Lista de utilaje şi echipamente tehnologice, a ofertat 2 bucăţi îmbinare electroizolantă monobloc Dn 100’’.
Contestatorul susţine că:
– ofertarea unei îmbinări electroizolante monobloc de diametru diferit de cel solicitat, respectiv Dn 100 în loc de Dn 300, « este doar un viciu de formă, o eroare de redactare a formularului C11, Ob.4.3 – întrucât la poziţia 5 din formularul antemenţionat s-a redactat eronat în loc de „Dn 300 mm” textul de „Dn 100 mm”, acesta fiind un viciu de formă;
– potrivit prevederilor art.80 alin.(3) din HG nr.925/2006, acest viciu de formă reprezintă o simplă redactare greşită a unei cifre (1 în loc de 3);
– acest aspect este susţinut şi de alte informaţii existente în oferta depusă, respectiv oferta de furnizare a SC ▪ SRL nr. .., care la poziţia nr.5 prevede că va furniza „îmbinare electroizolantă monobloc Dn 300 mm, ANSI 300, cu valoarea de 9365 lei/buc”;
– atât în formularul C11 – Lista cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotările, cât şi în oferta furnizorului antemenţionat, este indicat acelaşi reper , la acelaşi preţ de achiziţie, denumirea acestuia diferind doar în privinţa unei cifre, datorită unei erori de redactare;
– în această situaţie, comisia de evaluare avea obligaţia de a respecta prevederile art. 78 din HG nr. 925/2006, respectiv de a solicita clarificări cu privire la aspectele constatate a fi în neregulă.»
« Studiind oferta tehnică a contestatorului, Consiliul reţine că în cadrul listei de utilaje şi echipamente tehnologice, contestatorul a ofertat produsul Dn 100 mm, în loc de Dn 300 mm.
Însă tot în cadrul aceleiaşi oferte, imediat la pagina următoare listei în cauză, fila 25, contestatorul anexează adresa nr…, emisă de SC ▪ SA, în calitate de furnizor al SC ▪ SRL, unde la poziţia nr.5 se regăseşte produsul ,,îmbinare electroizolantă monobloc Dn 300 mm, ANSI 300 = 9.365 lei/buc’’.
Toate aceste informaţii ar fi trebuit să determine autoritatea contractantă să solicite clarificări, imediat ce a sesizat inadvertenţa dintre poziţia din lista ofertei şi cea a furnizorului, aplicând corespunzător prevederile art.78 din HG nr.925/2006 coroborate cu cele ale art. 201 alin.1) din OUG nr.34/2006 conform cărora ,,pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanţi/candidaţi pentru demonstrarea îndeplinirii cerinţelor stabilite prin criteriile de calificare şi selecţie sau pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate’’.
[…] Consiliul apreciază că solicitarea de clarificări şi declararea ulterioară, a ofertei depuse de SC ▪SRL drept admisibilă se impunea şi datorită caracterului formal al inadvertenţei tehnice, care putea fi uşor corectată în sensul prevăzut de art.79 alin.2) lit.b) din HG nr.925/2006, care stipulează că ,,modificări ale propunerii tehnice se acceptă în măsura în care acestea reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore […]’’. »
]]>
