Dr. ec. Corneliu BURADA
Având un scop bine definit, valoarea estimată a unui contract de achiziţie publică, asigură:
• dimensionarea montajului financiar al viitoarei achiziţii publice; şi
• alegerea procedurii de atribuire a contractului, în conformitate cu prevederile legale.
Cu privire la dimensionarea montajului financiar al viitoarei achiziţii publice, trebuie precizat faptul că planificarea financiară a fondurilor publice necesare pentru atribuirea oricărui contract nu este posibilă fără o estimare reală a valorii acestuia, fără cuprinderea ei în „Bugetul de Venituri şi Cheltuieli” al autorităţii contractante. O estimare reală a valorii achiziţiilor publice, îndeosebi a celor care privesc lucrări şi servicii cu valori mari şi care se întind pe mai multe exerciţii bugetare, poate conduce la o imagine fidelă aspra proiecţiei bugetare pe mai mulţi ani, la un management al investiţiilor publice eficient.
Pe de altă parte, valoarea estimată constituie un element definitoriu în alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică. Funcţie de aceasta, coroborat de fiecare dată cu circumstanţele în care se atribuie contractul de achiziţie publică, alegerea procedurii de urmat trebuie să respecte principiile achiziţiilor publice, creându-se premisele asigurării unei concurenţe şi transparenţe reale.
Astăzi, în condiţii de puternică criză economică, valoarea estimată a achiziţiilor publice, luată în general, are un rol important şi în modul în care angajăm şi cheltuim banii publici. Realizarea unor obiective majore de investiţii, asupra cărora planează de cele mai multe ori suspiciuni vizând supraevaluarea lor din start, sau majorări ale valorilor contractelor, atribuite cu preţuri mici, sunt realităţi peste care nu putem trece cu vederea.
Nu în ultimul rând, valoarea estimată a unei achiziţii publice trebuie să conștientizeze factorii de decizie de la nivelul autorităţilor contractante în dimensionarea realistă a acesteia. Achiziţia publică realizată de o instituţie publică trebuie să reprezinte, în opinia mea, imaginea optimului dintre efortul financiar făcut (valoarea contractului) şi nevoia socială identificată. Pentru aceasta, achiziţia publică înainte de a fi pornită trebuie să fie supusă analizei cost/beneficiu, pentru a stabili dacă sacrificiul financiar ce urmează a fi realizat va fi încununat de o eficienţă maximă din toate punctele de vedere.
Dar ce presupune estimarea valorii unui contract de achiziţie publică?
O serie de activităţi şi calcule care să conducă la o evaluare corectă şi realistă a viitoarelor cheltuieli publice, legate de procurarea unor bunuri, cumpărarea unor servicii sau contractarea unor lucrări, pentru interes public, angajate printr-un contract de achiziţie publică. Observaţi că alături de corectitudine am folosit şi termenul realist. Da, mi se pare absolut obligatoriu să facem această asociere în condiţiile în care, putem vorbi de corectitudine în realizarea calculelor, dar fără o fundamentare realistă a cantităţilor şi preţurilor, situaţie care poate conduce de multe ori la valori aberante de la care se pleacă în atribuirea contractelor de achiziție publică
Ce trebuie să cuprindă valoarea estimată a contractelor de achiziție publică?
Toate costurile aferente viitoarei achiziţii publice. În determinarea acesteia specialiştii autorităţii contractante vor identifica, funcţie de natura contractului atribuit, toate sumele care urmează a fi plătite pentru realizarea lui. Aici putem evidenţia:
• preţurile bunurilor ce urmează a fi procurate;
• cheltuielile de transport, aprovizionare, manipulare, depozitare;
• cheltuielile cu montajul şi punerea în funcţiune a bunurilor independente;
• tarifele pentru serviciile ce urmează a fi contractate;
• costul lucrărilor de C+M, care vor fi contractate, conform normelor de deviz şi condiţiilor impuse de proiectul de execuţie;
• costuri ale îndatorării care vor fi sau nu capitalizate (dobânzi bancare, dobânzi de leasing etc.);
• costuri privind exproprierea;
• costuri privind refacerea mediului;
• alte costuri legate de achiziţia publică respectivă.
Pentru stabilirea în condiţii de maximă rigurozitate a valorii estimate a contractului ce achiziţie publică, autoritatea contractantă trebuie să ia în considerare:
• eventualele majorări ale preţului contractului ca urmare a ajustărilor legale care pot surveni la unele componente ale acestuia;
• modalitatea de dobândire a bunului, serviciului sau de realizare a lucrării (cu plata la cumpărare, cu plata la un termen stabilit, cu plata în rate, prin operaţiuni de leasing financiar sau operaţional, prin parteneriat public-privat, etc.);
• eventualele suplimentări ale cantităţilor contractate iniţial; Atenţie: cantităţile suplimentare trebuie să fie necesare, reale şi temeinic justificate.
• valoarea premiilor şi primelor care pot fi acordate în cazul concursului de soluţii.
În condiţiile în care toate aceste elemente sunt temeinic fundamentate, după atribuirea unor contracte de achiziţie publică nu mai pot apare anomalii în sensul depăşirii nejustificate a valorilor estimate sau a cantităţilor prevăzute, care să conducă la eforturi financiare suplimentare, neeconomicoase şi ineficiente din partea autorităţilor contractante.
Pentru asigurarea reuşitei în estimarea valorii unui contract de achiziţie publică trebuie să concureze toate compartimentele funcţionale ale autorităţii contractante.
Astfel:
• Compartimentul tehnic trebuie să asigure toate datele privind performanţele tehnice ale viitoarei achiziţii, să stabilească restricţiile, să vegheze la obţinerea randamentelor cu costuri cât mai mici;
• Compartimentul de marketing trebuie să aibă toate informaţiile legate de preţuri, obţinute prin cercetări de piaţă, realizând de cele mai multe ori şi o estimare al lor în timp, funcţie de previziunile macroeconomice, de trendul pieţelor interne şi internaţionale;
• Compartimentul financiar-contabil va asigura proiecţia montajului financiar a achiziţiei publice, evaluând şi cuantificând eventualele costuri financiare care pot apărea pe parcursul derulării contractului de achiziţie publică;
• Compartimentul juridic trebuie să asigure legalitate viitorului contract de achiziţie publică, fiind implicat în determinarea valorii estimate a acestuia prin punerea la dispoziţie a informaţiilor legate de costul exproprierilor.
Datele asigurate şi furnizate în interiorul autorităţii contractante vor fi preluate de compartimentul pentru achiziţii publice care le va centraliza, stabilind astfel valoarea estimată a achiziţiei publice. Pe baza acestei valori se vor realiza documentele de planificare, începând cu propunerea listei de investiţii, fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi terminând cu programul achiziţiilor publice. Tot pe baza valorii estimate se va stabili şi tipul procedurii de urmat în atribuirea contractului de achiziţie publică.
Iată de ce putem considera că valoarea estimată a unui contract de achiziţie publică constituie un element fundamental în succesul unei achiziţii publice. De mai multe ori, în practică, am întâlnit situaţii în care valoarea estimată este tratată superficial. Analiza consecinţelor estimării eronate a valorii unui contract de achiziţie publică a pus în evidenţă, de fiecare dată, trei aspecte:
• suplimentarea nejustificată ale valorii contractelor de achiziţii publice atribuite, situaţie care a favorizat aloca¬rea unor resurse financiare suplimentare în dauna unor acţiuni care au fost amânate;
• realizarea unor cheltuieli suplimentare care de multe ori s-au dovedit a fi neeconomicoase şi care au pus presiune pe bugetele autorităţilor contractante;
• alegerea în mod greşit a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, cu consecinţele ulterioare.
Astăzi, în condiţiile accesării unor fonduri europene, recomand autorităţilor contractante, să analizeze temeinic modul de calcul al valorii estimate, în mod deosebit pentru lucrări, şi să pornească în stabilirea acesteia de la studii de fezabilitate şi proiecte de execuţie actualizate, aduse la zi. În alte condiţii orice modificare a valorii contractate peste valoarea estimată, poate conduce, în urma unor analize din partea instituţiilor abilitate, la corecţii financiare penalizatoare pentru statul român, pentru sume considerate neeligibile.
]]>
