Month: April 2017

Elena-Maria FLOREA – Membru AEXA

Revista AEXA – ianuarie – martie 2017

Achizițiile directe au fost reglementate anterior prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, prin art. 19. Însă, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016 referitoare la achizițiile publice, Ordonanța de Urgență nr. 34/2006 a fost abrogată prin art. 238 din actuala lege, fapt ce a condus la modificări și în privința achizițiilor directe.

În funcție de valoarea estimată a contractului de achiziție publică, autoritatea contractantă va putea aplica fie procedurile tipice de atribuire, precum licitația deschisă, licitația restrânsă etc., fie achizițiile directe.

Conform art. 7, alin. (5) din Legea nr. 98/2016 autoritatea contractantă  are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 132.519 lei pentru produse și servicii și mai mica de 441.730 lei pentru lucrări.[1] În reglementarea anterioară, respectiv Ordonanța de Urgență nr. 34/2006, autoritatea contractantă avea dreptul să achiziționeze direct produse, servicii sau lucrări, însă valoareă estimativă să nu depășească echivalentul în lei a 30.000 euro, fără TVA pentru fiecare achiziție de produse sau servicii, iar pentru fiecare achiziție de lucrări valoarea estimativă să nu depășească echivalentul în lei a 100.000 euro.[2]

În ipoteza în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât pragurile valorice mai sus enunțate (art. 7 alin. (5) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice), achizițiile directe de produse, servicii sau lucrări se realizează pe baza întocmirii unui document justificativ.[3]

Potrivit Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, există două proceduri prin care se pot realiza achizițiile directe, respectiv procedura prin intermediul SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) și procedura directă de la un operator economic.

Procedura cel mai des utilizată privind realizarea de achiziții directe este  cea prin intermediul SEAP, care îi oferă autorității contractante posibilitatea să achiziționeze direct produse, servicii sau lucrari. Achiziționarea acestora din urmă intră sub incidența prevederilor art. 43, alin. (1) din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.[4] Aceste achiziții se efectuează prin intermediul catalogolui electronic publicat în SEAP.

Operatorii economici care sunt înregistrați în SEAP pot publica un catalog electronic care să cuprindă produsele, serviciile sau lucrările pe care aceștia le oferă, având rolul unui instrument de lucru opțional în ceea ce privește aplicarea prevederilor art. 43 alin. (1).[5]

Dacă operatorii economici înregistrați în SEAP aleg să publice un astfel de catalog electronic, aceștia sunt obligați să specifice detaliile referitoare la produsele, serviciile sau lucrările pe care le oferă (incluzând și prețul). Astfel, autoritatea contractantă va dispune de informații suficiente care o vor ajuta să aleagă într-o manieră justă și obiectivă.

Autoritatea contractantă are dreptul de a alege dintre serviciile, produsele sau lucrările oferite de către operatorii economici în cataloagele electronice publicate în SEAP. În acest sens, autoritatea contractantă transmite notificări operatorilor economici prin intermediul SEAP. În aceste notificări, autoritatea contractantă este obligată să precizeze următoarele informații:

• datele de identificare ale produselor, serviciilor sau lucrărilor solicitate;

• cerințele privind livrarea, prestarea sau executarea;

• condițiile în care urmează să se efectueze plata.[6]

Operatorul economic este obligat să transmită autorității contractante un răspuns cu privire la acceptarea sau neacceptarea condițiilor impuse de aceasta, în termen de două zile de la primirii notificării din partea acesteia, prin intermediul SEAP.

În situația în care operatorul economic este de acord cu condițiile impuse de către autoritatea contractantă, îi va transmite acesteia oferta sa privind furnizarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor, prin intermediul SEAP.

Autoritatea contractantă îi va transmite operatorului economic, prin intermediul SEAP, dacă acceptă oferta acestuia în termen de cinci zile de la data transmiterii ofertei de către acesta.

În cazul în care operatorul economic nu îi transmite autorității contractante un răspuns în termenul legal prevăzut de lege, se vor considera neacceptate condițiile impuse de aceasta.

O procedură mai puțin întâlnită privind achizițiile directe o reprezintă procedura directă de la un operator economic. Această procedură apare poate avea loc în următoarele situații:

• autoritatea contractantă nu identifică în catalogul electronic produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea;

• autoritatea contractantă constată că prețul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziției este mai mare decât prețul pieței;

• din motive tehnice imputabile SEAP nu este posibil accesul la catalogul electronic.[7]

Prin urmare, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa produsul, serviciul sau lucrarea de la orice operator economic. In acest sens, autoritatea contractantă are obligația de a elabora o notă justificativă[8] și de a trasmite în SEAP o notificare referitoare la achiziția directă a cărei valoare depășește 13.000 lei, fără TVA, în maxim 10 zile de la data primirii documentului justificativ ce stă la baza achiziției realizate.[9] Notificarea transmisă de către autoritatea contractantă se efectuează în format electronic, utilizând aplicația disponibilă pe www.e-licitatie.ro. Această notificare trebuie să conțină următoarele informații:

• denumirea și datele de identificare ale operatorului economic;

• obiectul achiziției;

• codul CPV;

• valoarea achiziției;

• cantitatea achiziționata;

• data realizării achiziției.[10]

În concluzie, modificările aduse achizițiilor directe prin intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice s-au produs mai ales la nivelul pragurilor valorice. Astfel, acestea nu mai sunt exprimate în euro precum în reglementarea anterioară, respectiv Ordonanța de Urgență nr. 34/2006, ci în lei. Prin urmare, pragurile valorice nu mai sunt supuse fluctuațiilor de curs euro-leu precum în legislația abrogată, nemaiputând exista astfel, diferențe în funcție de cursul euro-leu.

[1] Art. 7, alin. (5) Legea 98/2016

[2] Art. 19 OUG 34/2006

[3] Art. 43, alin. (4) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

[4] Art. 43, alin. (1) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

[5] Idem. 5

[6] Art. 45, alin. (1), (2) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

[7] Art. 43, alin. (3) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

[8] Idem. 8

[9] Art. 46, alin. (5) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

[10] Art. 43, alin. (6) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

 ]]>

Decizie CNSC selectată de Florin IRIMIA – Președinte executiv AEXA

Revista AEXA – ianuarie – martie 2017

 Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată: S.C. … S.R.L. critică lipsa de răspunsuri din partea autorității contractante, la adresele de clarificări din 02.02.2017, 06.02.2017, 09.02.2017 și 22.02.2017, solicitând obligarea acesteia la „furnizarea răspunsurilor”.

Deși în finalul contestației se indică, pe lângă adresele arătate, și adresa de clarificări din 21.02.2017, față de împrejurarea că în conținutul contestației și în completarea la contestație nu se face referire și la aceasta, se reține că indicarea ei reprezintă o eroare materială, motiv pentru care nu se vor face verificări și în privința acesteia.

Solicitările de clarificări față de care se formulează critici, observă Consiliul că se referă la: – documentația de atribuire și/sau răspunsuri anterior formulate, respectiv cele două solicitări din 02.02.2017 (având un conținut identic), cea din 06.02.2017 și cea de a doua dintre solicitările din 22.02.2017; – prelungirea termenului de depunere a ofertelor, respectiv solicitarea din 09.02.2017; – documentația de atribuire și prelungirea termenului de depunere a ofertelor, respectiv prima solicitare din 22.02.2017.

După cum rezultă din punctul de vedere transmis la dosar, autoritatea contractantă nu tăgăduiește faptul primirii solicitărilor susenunțate și, totodată, recunoaște că nu a răspuns integral acestora, afirmând că se află în curs de elaborare a răspunsurilor.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei și consultarea fișierelor electronice atașate anunțului de participare nr.171706/24.11.2016, se constată că autoritatea contractantă a formulat răspuns:  – cu privire la solicitarea de clarificări din 06.02.2017, prin Clarificarea nr.11, postată în SEAP la data de 23.03.2017, respectiv Răspunsul nr.19; – cu privire la solicitarea de clarificări din 09.02.2017, termenul de primire a ofertelor fiind decalat cu 2 săptămâni, din 16.02.2017 în 02.03.2017, prin publicarea Anunțului de tip Erată nr.100534/11.02.2017; – cu privire la cea de a doua solicitare de clarificări din 22.02.2017, parțial, termenul de primire a ofertelor fiind decalat cu încă 2 săptămâni, din 02.03.2017 în 16.03.2017, prin publicarea Anunțului de tip Erată nr.101100/23.02.2017.

De asemenea, se constată că, prin Anunțul de tip Erată nr.102685/25.03.2017, termenul de depunere a ofertelor a fost decalat din 16.03.2017 în 12.04.2017. Astfel fiind, criticile contestatorului legate de solicitările de clarificări de mai sus vor fi respinse, ca rămase fără obiect în cazul solicitării de clarificări din 06.02.2017, întrucât răspunsul a fost postat în SEAP ulterior depunerii contestației, și nefondate în cazul celorlalte solicitări de clarificări.

Ca rămasă fără obiect va fi respinsă și solicitarea contestatorului din cadrul completării la contestație, referitoare la aplicarea art.153 din Legea nr.98/2016, față de împrejurarea că termenul de depunere a ofertelor a fost decalat deja.

Cu privire la solicitările de clarificări la care nu a fost formulat răspuns, relevante sunt următoarele dispoziții legale:

 – art.160 alin.2 și 3 din Legea nr.98/2016, potrivit cu care: „(2) Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde în mod clar și complet, cât mai repede posibil, la orice solicitare de clarificări sau informații suplimentare, într-o perioadă care nu trebuie să depășească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea unui operator economic. (3) Autoritatea contractantă are obligația de a publica răspunsurile însoțite de întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziției, indicată potrivit dispozițiilor art.150 alin.2, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea operatorului economic care a solicitat clarificările sau informațiile suplimentare respective.”

– art.161 din același act normativ, potrivit cu care: „În măsura în care solicitările de clarificări sau informații suplimentare au fost adresate în timp util, ținând seama de termenul de răspuns al autorității contractante prevăzut la art.160 alin.2, răspunsul autorității contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel puțin 6 zile, respectiv 4 zile în situațiile de urgență demonstrate în mod corespunzător de autoritatea contractantă, prevăzute la art.74 alin.3 și art.79 alin.5, înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare.”

 Așadar, autoritatea contractantă are obligația de a răspunde tuturor solicitărilor de clarificări, dar și de a transmite răspunsurile astfel încât să asigure respectarea termenelor prevăzute de art.161 din Legea nr.98/2016, respectiv cu cel puțin 6 zile sau 4 zile în situații de urgență demonstrate în condițiile legal stabilite, înainte de data precizată pentru depunerea ofertelor.

În ceea ce privește termenul de răspuns, Consiliul constată că, așa cum este stipulat la art.160 alin.2 din Legea nr.101/2016, acesta este „de regulă, de 3 zile lucrătoare” de la primirea unei solicitări de clarificări. Deci nu este vorba despre un termen fix de răspuns, ci despre unul de recomandare, așa cum susține autoritatea contractantă, ceea ce nu se poate spune, însă în cazul termenelor de la art.161 din același act normativ.

Complexitatea procedurii de atribuire și numărul semnificativ de solicitări de clarificări înaintate autorității contractante, răspunsurile implicând o permanentă corelare cu ansamblul documentației de atribuire și răspunsurile la clarificări deja publicate, apreciază Consiliul că reprezintă justificări pertinente ale unui interval de timp mai lung pentru formularea de răspunsuri la clarificări.

În condițiile în care autoritatea contractantă a demonstrat, prin punctul de vedere, că are cunoștință despre obligația legală care îi revine în cazul solicitărilor de clarificări și și-a asumat această obligație, în temeiul art.26 alin.2 din Legea nr.101/2016, Consiliul va admite contestația, în parte, și va obliga autoritatea contractantă să răspundă solicitării de clarificări din 02.02.2017, parțial primei solicitări de clarificări din 22.02.2017 (referitor la întrebarea adresată), dar și celei de a doua solicitări, cu asigurarea respectării art.161 din Legea nr.98/2016. În temeiul art.26nalin.6 din același act normativ, vor fi respinse, ca rămase fără obiect, solicitările contestatorului în ceea ce privește adresa de clarificări din 06.02.2017 și cererea de a se face aplicarea art.153 din Legea nr.98/2016, respectiv, ca nefondate, solicitările legate de adresa de clarificări din 09.02.2017 și parte din prima solicitare de clarificări din 22.02.2017 (referitor la cererea de decalare a date de depunere a ofertelor). Decizia este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art.28 alin.1 din lege.

]]>

Petre TĂNASE – Expert achiziții publice AEXA

Revista AEXA – ianuarie – martie 2017

 Odată cu adoptarea noului pachet legislativ în domeniul achizițiilor publice, în ceea ce privește scopul unei astfel de reglementări, legiuitorul a înțeles să mențină vechea reglementare, statuând la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice că, scopul legii îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială.

 Cu toate acestea, dacă vechea reglementare era guvernată de principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, un astfel de principiu nu a mai fost prevăzut în actuala legislație a achizițiilor publice, aspect care a permis, din păcate, o atitudine din partea unora dintre autoritățile contractante contrară scopului urmărit de legiuitor.

 Ne-am propus în prezentul articol să abordăm o situație care, din punctul nostru de vedere, scoate cel mai bine în evidență intenția clară a unei autorități contractante de a atribui contractul unui anumit operator economic, în condițiile în care acesta a prezentat o ofertă financiară mai mare cu aproximativ 1.000.000 de lei față de cea a unui alt operator economic a cărei ofertă a fost respinsă de nu mai puțin de 3 ori de către comisia de evaluare, de fiecare dată decizia autorității fiind desființată de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC).

Astfel, în cadrul procedurii de atribuire a unui contract având ca obiect execuția de lucrări, ulterior etapei de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă comunică unuia dintre ofertați că oferta acestuia a fost respinsă ca inacceptabilă, motivat de faptul că, pentru a face dovada îndeplinirii cerinței minime de calificare privind experiența similară, a prezentat un contract nefinalizat, pentru care nu a fost transmis un proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor, iar prin documentele prezentate nu a demonstrat funcționalitatea investiției și nici finalizarea acesteia.

Împotriva deciziei autorității contractante ofertantul X a formulat contestație, cale administrativ-jurisdicțională soluționată de CNSC după cum urmează:

 „Admite contestațiile formulate de ofertanții Y, X, (…), in contradictoriu cu autoritatea contractanta Z.

Anulează raportul procedurii nr. (…) și actele subsecvente acestuia și obligă autoritatea contractantă, în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, la reevaluarea ofertelor Y, Asocierii X și la stabilirea noului rezultat al procedurii, cu luarea în considerare a celor consemnate în motivare. (…).

Dispune continuarea procedurii de achiziție publică.

Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. (…).”

 Cu toate acestea, fără a ține cont de caracterul obligatoriu al deciziilor Consiliului, precum și fără a se respecta considerentele din motivarea Deciziei CNSC, autoritatea contractantă a decis respingerea ofertantului X pe motiv că a prezentat o ofertă neconformă, întrucât răspunsul la solicitarea de justificare a prețului aparent neobișnuit de scăzut a fost considerat neconcludent.

Și împotriva celui de-al doilea rezultat al procedurii ofertantul X a formulat contestație, demers soluționat prin Decizia CNSC nr. 2 prin care au fost dispuse următoarele:

„Admite contestațiile formulate de X, in calitate de lider al asocierii (…) și (…) în contradictoriu cu Z și anulează Raportul procedurii nr. (…), în partea ce privește asocierea X și (…).

Obligă autoritatea contractantă, în termen de 10 zile de la primirea prezentei, la reevaluarea ofertelor X și (…) și la stabilirea noului rezultat al procedurii, cu luarea în considerare a celor consemnate în considerentele prezentei decizii.”

Pentru a decide în acest sens, Consiliul a reținut că ofertantul X a justificat modalitatea concretă în care va gestiona resursele proprii, prin faptul că diferențele apărute pe parcurs vor fi suportate din cheltuielile indirecte și profit, sens în care a considerat criticile ofertantului ca fiind fondate. În același sens, Consiliul a reținut că prin atitudinea sa, autoritatea contractantă a încălcat și principiul proporționalității și al eficientei utilizării fondurilor publice, în condițiile în care, din punct de vedere valoric, diferențele cumulate între salariul ofertat și salariul minim brut pe țară garantat în plată, reprezintă o sumă nesemnificativă prin raportare la valoarea totală a ofertei, inferioară cu mult diferenței dintre oferta declarată câștigătoare și cea a ofertantului X.

Cu toate că, în executarea deciziei Consiliului, autoritatea contractanta avea obligația de a relua procedura de atribuire și de a stabili noul rezultat, cu luarea în considerare a celor consemnate în considerentele acesteia cu privire la prețul inclus în propunerea financiare, comisia de evaluare solicită ofertantului X o serie de clarificări cu privire la întreaga ofertă, ca și cum până la acel moment oferta acestuia nu fusese evaluată.

O astfel de atitudine pune sub semnul întrebării independența, profesionalismul și interesul autorității contractante, cu atât mai mult cu cât, raportat la scopul legislației achizițiilor publice, precum și la prețul cel mai mic propus de ofertantul X, autoritatea contractantă avea posibilitatea să atribuie contractul unui ofertant care îndeplinea în totalitate cerințele minime din documentația de atribuire care a propus și cel mai mic preț.

Cum era de așteptat, comisia de evaluare a considerat neconcludente răspunsurile ofertantului X la solicitările de clarificări, motiv pentru care, pentru a treia oară, a decis respingerea ofertei acestuia ca neconformă.

Împotriva rezultatului procedurii ofertantul X a formulat o nouă contestație, cale administrativ-jurisdicțională soluționată prin decizia CNSC nr. 3, prin care organul de soluționare a dispus următoarele:

„Admite contestația formulată de X în calitate de lider al asocierii (…) în contradictoriu cu Z.

Anulează raportul procedurii de achiziție publică, în partea dedicata evaluării ofertei asocierii X și actele subsecvente acestuia.

Obligă autoritatea contractantă că, în termen de 10 zile de la primirea deciziei Consiliului, să reevalueze oferta asocierii X cu luarea în considerare a răspunsurilor din adresa nr. (…) ca fiind concludente, cu respectarea dispozițiilor legale și a celor evocate în considerente.”

 Pentru a decide în acest sens, Consiliul a reținut, printre altele că, „în condițiile în care autoritatea contractantă a evaluat oferta X de 3 ori, avea obligația de a verifica de fiecare dată întreaga ofertă și nu doar până la primul motiv de respingere, sens în care respingerea ofertei ca neconformă reprezintă o dovadă de formalism excesiv al comisiei de evaluare care a condus și la încălcarea principiului transparenței și al proporționalității, principii care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică”.

Fiind nemulțumită de decizia CNSC, autoritatea contractantă a formulat plângere, cu toate că, din punctul nostru de vedere, în condițiile în care anterior, prin trei decizii consecutive ale Consiliului, s-a reținut că oferta X a fost respinsă nelegal, aceasta nu mai putea justifica un interes legitim, cu atât mai mult cu cât avea posibilitatea să atribuie contractul ofertantului cu prețul cel mai mic.

S-a dovedit încă o dată că decizia autorității nu a fost adoptată în scopul legislației în domeniul achizițiilor publice, întrucât plângerea formulată de aceasta a fost respinsă ca nefondată.

Încheim prin a preciza că, chiar dacă actuala legislație în domeniu nu mai conține dispoziții exprese cu privire la obligația autorităților publice de a utiliza eficient fondurile publice, avem speranța că, sub acoperirea principiului asumării răspunderii, acestea nu vor atribui contractul în mod abuziv, ci vor întreprinde toate demersurile necesare pentru o evaluare corectă a ofertelor.

 

]]>