utilizare fonduri publice – Avocat achizitii publice

Avocat Florin IRIMIA

Articol publicat in Revista de achizitii publice

Toata lumea a auzit cel putin o data expresia „preturi de dumping” si multi ii cunosc si semnificatia. Termenul de “dumping” descrie vanzarea de produse sub pretul de productie, de multe ori cu scopul de a elimina alti concurenti de pe piata. Practicarea preturilor de dumping reprezinta o manifestare a concurentei neloiale, si este sanctionata legal in majoritatea statelor de drept.

In domeniul achizitiilor publice, expresia capata un sens aparte, avand in vedere ca operatorii economici care propun preturi de dumping sunt potentiali adjudecatari ai unor contracte finantate de fonduri publice.

La o prima vedere, este in beneficiul autoritatii contractante sa achizitioneze produse, servicii sau lucrari la preturi cat mai reduse, in spiritul respectarii principiului eficientei utilizarii fondurilor publice. Insa, de multe ori, riscurile sunt mai mari decat avantajului unui pret scazut. Astfel, se poate intampla ca ofertantul declarat castigator cu un pret de dumping sa nu poata indeplini in bune conditii obligatiile contractuale, nefiind capabil sa sustina financiar diferenta dintre pretul real al prestatiei sale si pretul scazut pe care l-a ofertat.

Tocmai acoperirea acestui risc de neexecutare l-a avut in vedere legiuitorul prin introducerea notiunii de “pret aparent neobisnuit de scazut” in cuprinsul OUG nr. 34/20006 (art. 202) si HG nr. 925/2006 (art. 36¹).

Conform acestor dispozitii legale, atunci cand autoritatea contractanta sesizeaza ca pretul unei oferte este neobisnuit de scazut in raport cu valoarea obiectului contractului de achizitie publica (si in mod obligatoriu atunci cand pretul este sub 85% din valoarea estimata), aceasta trebuie sa solicite ofertantului justificari de pret.

Aceste prevederi imperative, desi suficient de clare, nu sunt insa aplicate cu suficienta rigoare de catre autoritatile contractante. Astfel, au existat numeroase cazuri in practica in care a fost desemnat castigator un ofertant care a avut un pret neobisnuit de scazut, fara ca autoritatea contractanta sa-i fi solicitat in prealabil justificarile necesare. In cele ce urmeaza, va propunem spre ilustrarea acestor situatii, un exemplu relevant de incalcare a dispozitiilor art. 202 din OUG nr. 34/2006 de catre o importanta autoritate contractanta.

Intr-o procedura de atribuire a unui contract de reabilitare statie de epurare, unul dintre ofertanti (care a fost declarat castigator) a propus un pret inferior atat in raport de valoarea estimata a contractului de achizitie publica (aproximativ 70%) cat si fata de preturile celorlalti competitori.

Potrivit dispozitiilor art. 36¹ din HG nr. 925/2006, pretul propus de ofertantul in cauza apare ca fiind neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi executat, fiind inferior pragului de 85% din valoarea estimata a contractului de achizitie publica.

Caracterul neobisnuit de scazut al pretului ofertei castigatoare, in raport cu obiectul contractului era confirmat si de preturile net superioare propuse de catre ceilalti ofertanti participanti la licitatie.

In aceste conditii, in conformitate cu dispozitiile art. 202 din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractanta avea obligatia sa solicite justificari ofertantului in cauza.

Sesizand caracterul neobisnuit de scazut al ofertei castigatoare, unul dintre ceilalti ofertanti a formulat contestatie in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, solicitand sa se verifice daca s-au solicitat justificari de pret.

In mod eronat, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor a apreciat, insusindu-si punctul de vedere al autoritatii contractante, ca respectarea aceastei obligatii imperative de solicitare a justificarilor nu se impunea in speta, pe motiv ca oferta castigatoare ar fi cuprins deja justificarile necesare.

Astfel cum rezulta din modul de redactare a textului de lege, solicitarea de justificare a pretului neobisnuit de scazut nu reprezinta o masura facultativa, lasata la libera apreciere a autoritatii contractante. Art. 202 din OUG nr. 34/2006 prevede in mod clar ca „autoritatea contractantă are obligatia de a solicita ofertantului, in scris si înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii si precizari pe care le considera semnificative cu privire la oferta, precum si de a verifica raspunsurile care justifica pretul respectiv”.

Conform alin. (3) art. 36¹ din H.G. nr. 925/2006, in scopul efectuarii verificarii caracterului real al preturilor, autoritatea contractanta trebuia sa solicite ofertantului inclusiv documente privind preturile la furnizori, situatia stocurilor de materii prime si materiale, modul de organizare si metodele utilizate in cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare a fortei de munca, performantele si costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.

In speta, autoritatea contractanta nu a dovedit ca oferta castigatoare cuprindea toate aceste informatii care permit comisiei de evaluare sa aprecieze daca pretul propus este justificat corespunzator. Spre exemplu, nu se poate considera ca indicarea tertilor furnizori intr-un simplu formular echivaleaza cu prezentarea unor oferte de preturi ale acestora.

Prin urmare, obligatia de solicitare a justificarilor de pret ramane valabila, indiferent de continutul ofertei. Numai printr-o analiza temeinica a informatiilor si documentelor transmise de catre ofertant in raspuns la cererea de justificari, autoritatea contractanta poate fi in masura sa verifice veridicitatea pretului ofertat. In cazul in care raspunsul nu este concludent, oferta va fi respinsa ca inacceptabila, in temeiul art. 36 alin. (1) lit. f) din HG nr. 925/2006. Altfel, autoritatea contractanta risca sa desemneze castigator un ofertant care, decis sa castige cu orice pret (chiar si unul neobisnuit de scazut), va fi incapabil sa asigure indeplinirea contractului la parametrii cantitativi si calitativi solicitati prin caietul de sarcini. Aceasta situatie va avea consecinte negative insemnate pentru achizitor: calitate indoielnica a lucrarilor, produselor sau serviciilor achizitionate, rezilierea contractului de achizitie publica, eventuale litigii, organizarea unei noi proceduri, etc. Mai putem vorbi de eficienta utilizarii fondurilor publice in aceasta situatie?

]]>

Tag: utilizare fonduri publice

Procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice pe rolul instantelor de judecata- studii de caz (continuare)

Articol publicat in Revista de achizitii publice

In domeniul achizitiilor publice, expresia capata un sens aparte, avand in vedere ca operatorii economici care propun preturi de dumping sunt potentiali adjudecatari ai unor contracte finantate de fonduri publice.

Tocmai acoperirea acestui risc de neexecutare l-a avut in vedere legiuitorul prin introducerea notiunii de “pret aparent neobisnuit de scazut” in cuprinsul OUG nr. 34/20006 (art. 202) si HG nr. 925/2006 (art. 36¹).

Intr-o procedura de atribuire a unui contract de reabilitare statie de epurare, unul dintre ofertanti (care a fost declarat castigator) a propus un pret inferior atat in raport de valoarea estimata a contractului de achizitie publica (aproximativ 70%) cat si fata de preturile celorlalti competitori.

Potrivit dispozitiilor art. 36¹ din HG nr. 925/2006, pretul propus de ofertantul in cauza apare ca fiind neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi executat, fiind inferior pragului de 85% din valoarea estimata a contractului de achizitie publica.

Caracterul neobisnuit de scazut al pretului ofertei castigatoare, in raport cu obiectul contractului era confirmat si de preturile net superioare propuse de catre ceilalti ofertanti participanti la licitatie.

In aceste conditii, in conformitate cu dispozitiile art. 202 din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractanta avea obligatia sa solicite justificari ofertantului in cauza.

Sesizand caracterul neobisnuit de scazut al ofertei castigatoare, unul dintre ceilalti ofertanti a formulat contestatie in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, solicitand sa se verifice daca s-au solicitat justificari de pret.

Articol publicat in Revista de achizitii publice

In domeniul achizitiilor publice, expresia capata un sens aparte, avand in vedere ca operatorii economici care propun preturi de dumping sunt potentiali adjudecatari ai unor contracte finantate de fonduri publice.

Tocmai acoperirea acestui risc de neexecutare l-a avut in vedere legiuitorul prin introducerea notiunii de “pret aparent neobisnuit de scazut” in cuprinsul OUG nr. 34/20006 (art. 202) si HG nr. 925/2006 (art. 361).

Potrivit dispozitiilor art. 36¹ din HG nr. 925/2006, pretul propus de ofertantul in cauza apare ca fiind neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi executat, fiind inferior pragului de 85% din valoarea estimata a contractului de achizitie publica.

Caracterul neobisnuit de scazut al pretului ofertei castigatoare, in raport cu obiectul contractului era confirmat si de preturile net superioare propuse de catre ceilalti ofertanti participanti la licitatie.

In aceste conditii, in conformitate cu dispozitiile art. 202 din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractanta avea obligatia sa solicite justificari ofertantului in cauza.

Sesizand caracterul neobisnuit de scazut al ofertei castigatoare, unul dintre ceilalti ofertanti a formulat contestatie in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, solicitand sa se verifice daca s-au solicitat justificari de pret.

Tocmai acoperirea acestui risc de neexecutare l-a avut in vedere legiuitorul prin introducerea notiunii de “pret aparent neobisnuit de scazut” in cuprinsul OUG nr. 34/20006 (art. 202) si HG nr. 925/2006 (art. 36¹).