Posts

Posted on

Parteneriatul public privat (PPP) – avantaje și dezavantaje

În practică, PPP se referă la o tranzacție ce presupune transferul de responsabilitate pentru furnizarea unui serviciu public sau pentru realizarea  unei investiții, din zona sectorului public, către sectorul privat, respectiv o companie privată, autoritatea publică competentă păstrând doar responsabilitatea politică, devenind partener la profit şi pierderi. Aici pot fi incluse structuri precum contractele de asociere în participaţiune, contractele de închiriere, contractele de leasing, contractele de joint-venture, contracte de proiectare şi construcţie etc. În esență, PPP asigura un serviciu de interes public în totalitate sau parțial, funcție de fondurile private atrase și utilizând know-how-ul sectorului privat. Pentru a se evita o confuzie între acești termeni, se consideră că deosebirea dintre PPP-uri şi modelul achiziţiei publice tradiţionale o reprezintă transferul riscurilor de construcţie, operare şi finanţare către sectorul privat. Peters[1] a formulat 5 caracteristici prin care se poate descrie un PPP:

  1. PPP implică doi sau mai mulţi actori (părţi) din care cel puţin unul din ei este o entitate publică;
  2. Fiecare din participanţi acţionează ca principal şi poate face tranzacţii în propriul beneficiu;
  3. Partenerii sunt implicaţi într-o relaţie de durată, ce asigură continuitate serviciilor;
  4. Fiecare actor trebuie să vină în parteneriat cu un aport material sau nematerial;
  5. Toţii actorii împart responsabilitatea pentru rezultat şi activităţi.
Schematic, structura unui contract PPP este prezentată in figura următoare: Figura nr. 1 Prezentare parteneriat public privatSchema de mai sus (figura nr. 1) arată că sectorul privat preia responsabilitatea coordonării şi managementul tuturor tranzacţiilor necesare în vederea furnizării la standarde optime a serviciului public.
[1] Peters, B. G., 1998, With a Little Help from our Friends: Public Private Partnership as Institutions and Instruments, in J. Pierre (ed.),  Partnerships in Urban Governance, MacMillan Press Ltd Pe scurt, avantajele PPP pot fi enumerate astfel:
  • Mai multă eficiență și performanță economică în îndeplinirea îndatoririlor  publice;
  • Posibilitatea demarării unui proiect fără obligația identificării de finanțări proprii preliminare integrale pentru finalizarea sa;
  • Promovarea comportamentului managerial;
  • Dezvoltarea parteneriatelor durabile și fiabile;
  • Posibilitatea reducerii costurilor;
  • Eliberarea sectorului public de unele probleme administrative.
Dezavantajele parteneriatului public privat Cu toate acestea, există și voci care critică această formă de colaborare, invocând unele dezavantaje pentru sectorul public, printre care pot fi enumerate: pierderea controlului asupra activităților concesionate, creșterea cheltuielilor publice necesare pentru crearea unui mecanism de control crescut din partea instituției publice implicate în parteneriat, imposibilitatea monitorizării atente a respectării drepturilor cetățeanului, mai ales în ceea ce privește calitatea serviciului oferit, crearea unei stări de dependență a sectorului public față de cel privat și nu în ultimul rând, gradul crescut de complexitate al contractelor ce reglementează o astfel de relație. De asemenea, se consideră că oricând există posibilitatea ca partenerul privat să intre în insolvență sau faliment, ceea ce poate conduce la întreruperea imtempestivă a serviciului oferit, cu efecte negative asupra cetățeanului beneficiar. Cu toate acestea, avantajele oferite de PPP justifică asumarea unor riscuri și din partea sectorului public, experiența dovedind că acest gen de colaborare a adus mai multe efecte benefice pe termen lung decât dezavanataje sau pierderi economice. ]]>

Posted on

De ce să alegem parteneriatul public privat?

posibilitatea optimizării calității serviciilor publice – prin obligarea operatorilor privați de a veni cu soluții noi la prețuri scăzute – degrevarea bugetului instituțiilor publice de unele cheltuieli induse de asigurarea unor servicii – prin transferul acestora către zona privată, unde există soluții inovatoare în bugetarea uni proiect –  compensarea lipsei de strategie și inovație specifică sectorului public și, nu în ultimul rând, crearea unor oportunități de afaceri pentru mediul privat, mai ales în perioadele de criză economică. Unii analiști economici consideră la PPP este o relație contractuală în care ambii parteneri obțin beneficii maxime. În ceea ce privește valorificarea fondurilor publice, există opinii potrivit cărora, PPP asigură cea mai bună gestionare întrucât:

  • Riscul activităților derulate este transferat către partea contractantă care îl poate gestiona cel mai bine;
  • Efectuarea plăților se bazează pe criterii de performanță;
  • Dezvoltarea capacității sectorului public de a gestiona anumite probleme de interes comunitar prin atragerea expertizei comerciale și de management a sectorului privat, implicându-l, la nivel central, în proiecte comune;
  • Utilizarea contractelor pe termen lung, obligă ofertanții să se concentreze asupra costurilor totale aferente implementării întregului proiect și nu doar cu privire la capitalul de avans. Acest lucru poate conduce la mai multe propuneri  sau modele inovatoare, la costuri mai mici de implementare, dar cu standardele operaționale mai ridicate;
  • Se scurtează termenul de livrare/finalizare a unor bunuri/servicii de interes public.
]]>

Posted on

Tipuri de Parteneriat public-privat

  • DBO – proiectare-construcţie-operare: un contract între autoritatea contractantă şi operatorul economic, în care proiectarea (începând cu faza de proiect tehnic), construcţia şi exploatarea – denumită si operare – sunt transferate operatorului economic pentru o perioada rezonabilă de timp;
  • DBFO – proiectare-construcţie-finanţare-operare: cea mai complexă relaţie contractuală realizată între autoritatea contractanta şi operatorul economic, în care operatorul economic îşi asumă sarcina proiectării, construcţiei, exploatării şi obţinerii, în totalitate sau în parte, a resurselor financiare necesare în vederea realizării acestor obiective,  pentru o anumită durată
  • BOT – construcţie-operare-transfer: un contract între autoritatea contractantă şi operatorul economic, în care operatorul economic îşi asumă construcţia, exploatarea şi întreţinerea unui bun public pe o anumită perioadă.
  • BOR – construcţie-operare-reînnoire: un contract între autoritatea contractantă şi operatorul economic, în care acesta din urma îşi asumă finanţarea, construcţia şi costurile pentru operarea, întreţinerea şi reînnoirea bunului public la perioade de timp rezonabile convenite în cadrul contractului,
  • ROT – reabilitare-operare-transfer: un contract între autoritatea contractantă şi operatorul economic, în care bunul public, deja creat este transferat celui din urmă în starea în care se află. Investitorul finanţează, reabilitează, operează şi întreţine bunul public pentru o  perioadă rezonabilă de timp.
    • ]]>

    Posted on

    Parteneriatul public privat – cadrul legal

    Parteneriatul public privat nu are, în acest moment, o definiție unanim acceptată în literatura de specialitate. Comunitatea juridică, comunitară și autohtonă, consideră că acest concept de parteneriat public-privat (PPP) exprimă o modalitate de cooperare între autoritatea publică şi sectorul privat, respectiv organizaţii neguvernamentale, asociaţii ale oamenilor de afaceri ori companii, pentru furnizarea unor servicii publice de calitate. Cadrul legal La nivel național, s-a ales înlocuirea noţiunii de „parteneriat public-privat” cu cele de „concesiune de lucrări publice” şi „concesiune de servicii”, ca forme particulare ale acestui concept, definite mult mai concret la nivelul acquis-ului comunitar (Directivele 17/2004/EC şi 18/2004/EC), dar care nu acoperă toate modalităţile de realizare a unui parteneriat între o entitate publică şi una privată. Trebuie menționat faptul că legislația română a fost armonizată în totalitate cu legislația comunitară, până în prezent nefiind înregistrate conflicte între normele interne și cele europene în ceea ce privește această instituție de drept. Principalele acte normative referitoare la contractele de concesiune de lucrări publice şi servicii sunt:

    • Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    • Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de conces concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
    • Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG nr. 34/2006 consolidata în baza Hotarârii nr.1.056/2006, a Hotarârii nr.1.337/2006 si a Hotararii nr.834/2009;
    • Hotarare nr. 1660 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 modificata si completata prin H.G. nr. 198/2007;
    • Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr. 107/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
    • Ordinul ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr.1517/9574/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România.
    La nivel comunitar, conceptul este reglementat de următoarele acte normative:
    • Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale
    • Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de produse şi de servicii
    • Directiva 89/665/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 decembrie1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind aplicarea procedurilor privind căile de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări
    • Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziţii publice ale entităţilor care desfăşoară activităţi în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor
    • Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE şi 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce priveşte ameliorarea eficacităţii căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţii publice
    • Regulamentul (CE) nr. 1564/2005 al Comisiei din 7 septembrie 2005 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunţurilor în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice în conformitate cu Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE ale Parlamentului European şi Consiliului.
    ]]>

    Posted on

    Cursuri achizitii publice

    REVISTA DE ACHIZIȚII PUBLICE organizează CONFERINȚA ANUALĂ DE ACHIZIȚII PUBLICE, ediția a IV-a ce se va desfășura în perioada 06 – 07 mai 2010 la Institutul Național de Statistică, București. Evenimentul vizează participarea managerilor instituțiilor publice și administrației locale, angajații din cadrul departamentelor de achiziții publice, reprezentanții ofertanților, juriști și avocați, experți și manageri, implicați în domeniul achizițiilor publice. În cadrul conferinței se va aborda cu prioritate contextul actual al eficienţei, integrităţii şi transparenţei sistemului de achiziţii publice din România având în vedere rolul major al acestuia în economie. Dezbaterile din cadrul evenimentului vor explora volumul tranzacţiilor şi interacţiunea directă între sectoarele public și privat, vor merge mai departe cu preocuparea permanentă pentru funcţionalitatea și performanţa sistemului, vor atinge sensibilitatea domeniului referitor la corupţie. În urma conferinței se vor contura idei viabile care pot duce la îmbunătățirea sistemului de achiziții. Pentru oferta completă/formular de participare relații la tel 031 428 37 35 sau email office@revista-achizitii.ro. Coordonator acțiune: Carmen ȘERBĂNOIU, tel: 0753 025 991]]>

    Posted on

    Mijloace de incurajare a participarii IMM-urilor la procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica

    Avocat Florin IRIMIA

    Articol aparut in Revista de Achizitii publice

    Autoritatile contractante se plang frecvent de lipsa participarii operatorilor economici la procedurile de atribuire organizate. Desi contractele de achizitie publica prezinta un potential interes pentru multe societati comerciale, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM), o mare parte dintre acestea nu doresc sa raspunda solicitarilor venite de la autoritatile publice. Unul dintre motivele lipsei de reactie consta in termenele de plata mult prea lungi. In aceasta situatie, autoritatile contractante ar trebui sa tina cont mai mult de problemele finaciare (lipsa lichiditatilor) operatorilor economici si, de asemenea, sa le provoace la performanta.

    Pornind de la acest deziderat, va propun sa identificam mijloacele care pot conduce la dinamizarea participarii IMM-urilor la procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica.

    Acordarea unui avans

    Foarte putine contracte de achizitie publica incheiate prevad posibilitatea platii in avans a lucrarilor care se vor executa, produselor care se vor furniza sau serviciilor care se vor presta. In aceste conditii, pentru indeplinirea obligatiilor contractuale, operatorii economici sunt nevoiti sa investeasca o anumita perioada de timp, inainte sa primeasca de la autoritatea contractanta pretul convenit. In actuala conjunctura economica, putine societati comerciale sunt capabile sa sustina, din fonduri proprii, o investitie initiala destul de importanta. Daca agentii economici ar avea cunostinta ca exista posibilitatea primirii unui avans, participarea la procedurile de achizitie publica ar fi, cu siguranta, mult mai activa. In ceea ce priveste cuantumul unui eventual avans, acesta trebuie sa fie stabilit in functie de fondurile de care poate dispune autoritatea contractanta.

    Foarte important este ca autoritatea contractanta sa cunoasca foarte bine posibilitatile financiare reale ale potentialilor ofertanti astfel incat modalitatile de plata sa fie corelate cu asteptarile concrete ale operatorilor economici.

    Provocarea la performanta

    Un alt mijloc de a dinamiza concurenta (si nu numai in ceea ce priveste micile societati comerciale), consta in punerea in instituirea unui sistem de prime pentru realizarea anticipata a obiectului contractului de achizitie publica, prime menite sa incite la performanta. De multe ori, autoritatilor contractante le este reprosat faptul ca sanctioneaza cu usurinta prin penalitati orice intarziere in executarea contractului de achizitie publica dar ca nu stiu sa recompenseze performanta prin acordarea de prime. Din pacate, desi acest instrument este posibil, el nu este inca utilizat in achizitiile publice.

    In concluzie, remarcam ca autoritatile contractante dispun de mijloace eficiente care sa provoace participarea intreprinderilor mici si mijlocii la procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica, fapt de natura  sa stimuleze concurenta si performanta. Trebuie insa sa se creeze o « cultura » a aplicarii acestor metode,  iar rezultatele pozitive nu vor intarzia sa apara.

    ]]>

    Posted on

    Procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice pe rolul instantelor de judecata- studii de caz (continuare)

    Avocat Florin IRIMIA

    Articol publicat in Revista de achizitii publice

    Reluam in acest numar al revistei prezentarea unei spete interesante intalnita in practica, speta referitoare la forma garantiei de participare la procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica.

    La sedinta de deschidere a ofertelor, un operator economic  a depus o scrisoare de garantie bancara care mentiona o valoare de 50% din cuantumul garantiei de participare stabilit prin documentatia de atribuire. In interiorul ofertei, printre documentele de calificare, ofertantul in cauza a anexat o declaratie pe propria raspundere conform careia se incadreaza in categoria intreprinderilor mici si mijlocii (IMM).

    Fara sa procedeze la deschiderea ofertei, comisia de evaluare a considerat ca oferta nu poate fi primita, avand in vedere ca garantia de participare nu a fost insotita de declaratia privind calitatea de IMM.

    In procesul verbal al sedintei de deschidere a ofertelor s-a mentionat ca oferta in cauza a fost respinsa pentru lipsa garantiei de participare in cuantumul solicitat prin documentatie.

    Aceasta sanctiune aplicata de catre comisia de evaluare a ofertelor este criticabila pentru  motivele pe care le vom expune in cele ce urmeaza.

    Potrivit dispozitiilor art. 33 alin. (3) din HG nr. 925/2006, «În cadrul şedinţei de deschidere nu este permisă respingerea niciunei oferte, cu excepţia celor care se încadrează într-una dintre următoarele situaţii:

    a) au fost depuse după data şi ora-limită de depunere sau la o altă adresă decât cele stabilite în anunţul de participare;

    b) nu sunt însoţite de garanţia de participare, în cuantumul, forma şi având perioada de valabilitate solicitate în documentaţia de atribuire».

    In completarea acestor prevederi, art. 36 alin. (1) din HG nr. 925/2006 « Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii:

    a) se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 33 alin. (3); […] ».

    Din coroborarea si interpretarea acestor dispozitii legale rezulta ca, in situatia in care se constata ca garantia de participare nu a fost depusa in forma si cuantumul mentionate in documentatia de atribuire, comisia de evaluare are dreptul de a respinge ca inacceptabila oferta aflata in aceasta situatie. Ca o situatie de exceptie, aceasta decizie de respingere poate fi adoptata chiar in cadrul sedintei de deschidere a ofertelor.

    In speta, ofertantul a depus garantia de participare in cuantum de 50% din valoarea precizata in fisa de date a achizitiei. Potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 346/2004, « Intreprinderile mici si mijlocii beneficiaza de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie, cerute in achizitiile publice de produse, lucrari si servicii ». In temeiul acestor dispozitii, IMM-urile au dreptul de a depune o garantie de participare in cuantum redus la jumatate din valoarea solicitata de catre autoritatea contractanta. Aceasta facilitate opereaza cu conditia depunerii unei declaratii pe propria raspundere conform careia ofertantul indeplineste conditiile de incadrare in categoria IMM-urilor.

    Potrivit HG nr. 925/2006, garantia de participare se prezinta in original, in cuantumul si pentru perioada prevazuta in documentatia de atribuire, cel mai tarziu la data si ora stabilite pentru deschiderea ofertelor (art. 86 din HG nr. 925/2006).

    In cazul prezentat, aceste dispozitii au fost interpretate restrictiv de catre comisia de evaluare, in sensul ca nu se poate considera ca valabila garantia de participare in cuantum de 50% decat insotita de declaratia privind calitatea de IMM, declaratie care trebuie prezentata separat de oferta.

    Aceasta interpretare denota o rigurozitate excesiva din partea autoritatii contractante, avand in vedere ca nicio dispozitie legala nu impune prezentarea declaratiei privind calitatea de IMM separat de plicul care contine oferta. In speta noastra, desi reprezentantul ofertantului a comunicat comisiei de evaluare a ofertelor ca declaratia in cauza se afla in interiorul ofertei, membrii comisiei au refuzat sa verifice veridicitatea acestor afirmatii.

    Consideram ca, autoritatea contractanta avea posibilitatea sa deschida oferta si sa verifice existenta declaratiei in cauza. Chiar si in situatia in care aceasta nu exista, erau incidente dispozitiile art. 78 din HG nr. 925/2006 conform carora comisia de evaluare are obligatia, ca ulterior deschiderii ofertelor, sa stabileasca care sunt clarificarile si completarile formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea ofertei.

    Astfel cum prevede art. 84 din HG nr. 925/2006, « Garanţia de participare se constituie de către ofertant în scopul de a proteja autoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual comportament necorespunzător al acestuia pe întreaga perioadă derulată până la încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru ». Prin urmare, important pentru autoritatea contractanta este sa se protejeze, in viitor, pe parcursul derularii procedurii de atribuire, impotriva unor riscuri derivate dintr-un posibil comportament inadecvat al ofertantului. Intentia legiuitorului nu a fost nicidecum aceea de a sanctiona faptul ca declaratia de IMM nu se afla in acelasi loc cu garantia de participare, respectiv in exteriorul ofertei de participare. Esential este ca ofertantul sa dovedeasca ca indeplineste conditiile de incadrare in categoria IMM-urilor, fapt care ii permite sa beneficieze de reducerea garantiei de participare. Iar confirmarea statutului de IMM se poate realiza si ulterior depunerii ofertelor, ca urmare a verificarii documentelor de calificare a ofertantului si chiar prin completarea acestora.

    Prin urmare, solutia respingerii ofertei in cadrul sedintei de deschidere a ofertelor, fara efectuarea unor verificari privind calitatea de IMM a ofertantului, reprezinta o masura excesiva si formalista care contravine spiritului legislatiei aplicabile in domeniul atribuirii contractelor de achizitie publica.

    ]]>

    Posted on

    Certificat constator depus in copie legalizata. Obligatia solicitarii completarii documentelor de calificare.

    Avocat Florin IRIMIA

    Certificat constator depus in copie legalizata. Obligatia solicitarii completarii documentelor de calificare.

    Prin contestaţiile nr. …. si … din 08.01.2009, înregistrate la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. …… si respectiv nr. ….. din 08.07.2009, depuse de SC S.T. SA, cu sediul in …………….., împotriva deciziei prin care oferta sa a fost declarata inacceptabila de către Consiliul Judeţean …………., având sediul în ……………., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitaţie deschisa, derulata in vederea atribuirii contractului de lucrări de “modernizare drum judeţean …………., contestatoarea a solicitat anularea adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. …….. din 30.12.2008 si obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertelor.

    Prin contestaţiile nr. …… si ………… din 09.01.2009, înregistrate la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. ……… si respectiv …………. din 12.01.2009, depuse de S.C. D. SRL, cu sediul în ………….., împotriva deciziei de atribuire a contractului nr. …… din 03.12.2008, prin care a fost declarata câştigătoare oferta depusa de SC O.C. SRL in asociere cu SC T.A. SRL, iar oferta petentei a fost declarata inacceptabila, emisa in cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, contestatoarea a solicitat anularea deciziei autorităţii contractante, constatarea ca oferta depusa de SC D. SRL este acceptabila, precum si obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertelor.

    Pentru soluţionarea contestaţiilor, având in vedere că acestea au fost formulate in cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, Consiliul a procedat la conexarea lor, in conformitate cu dispoziţiile art. 273 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

    Procedura de soluţionare în faţa Consiliului s-a desfăşurat în scris.

    În baza legii şi a documentelor depuse de părţi, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR.

    DECIDE

    In temeiul dispoziţiilor alin. (2) al art. 278 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare, admite in parte contestaţiile nr. …… si …….. din 09.01.2009, depuse de SC D. SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă Consiliul Judeţean ……….., si anulează raportul procedurii nr. …….. din 29.12.2008, precum si adresele de comunicare a rezultatului procedurii.

    Obliga autoritatea contractanta ca, in termen de douăsprezece zile de la primirea prezentei decizii, sa procedeze la reevaluarea ofertelor cu respectarea legislaţiei in materia achiziţiilor publice si a prevederilor documentaţiei de atribuire.

    In termenul legal, autoritatea contractanta va informa ofertanţii despre rezultatul reevaluării ofertelor.

    Capătul de cerere constând in constatarea de către Consiliu ca oferta depusa de SC D. SRL este acceptabila se va respinge, ca inadmisibil.

    În temeiul alin. (7) al art. 278 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, Consiliul ia act de renunţarea la contestaţiile nr. .. si ….. din 08.01.2009, de către SC S.T. SA.

    Prezenta decizie este executorie si obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 alin. (1) si (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

    Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere in termen de 10 zile de la comunicare.

    MOTIVARE

    În luarea deciziei s-au avut în vedere următoarele: Consiliul  a fost legal sesizat şi este competent,  potrivit dispoziţiilor art.  266 alin.  (1)  din  Ordonanţa  de  urgenţă  a Guvernului nr. 34/2006, să soluţioneze contestaţiile de faţă.

    Prin contestaţiile nr. 15 si 16 din 08.01.2009, SC S.T. SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă Consiliul Judeţean ………., a solicitat anularea adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. ……….. din 30.12.2008 si obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertelor.

    Similar, prin contestaţiile nr. ….. si ……….. din 09.01.2009, SC D. SRL, în contradictoriu cu aceeaşi autoritatea contractantă, a solicitat anularea deciziei autorităţii contractante privind rezultatul procedurii, constatarea ca oferta depusa de SC D. SRL este acceptabila, precum si obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertelor.

    Autoritatea contractanta a comunicat Consiliului prin adresele nr. …. si …… din 14.01.2009, punctul său de vedere asupra contestaţiilor depuse de SC D. SRL si documentele dosarului achiziţiei publice.

    In argumentarea probatorie a contestaţiilor, SC S.T. SA menţionează ca oferta sa a fost declarata inacceptabila pe motivul depunerii certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, in copie legalizata, si nu in original.

    Petenta apreciază ca, atat timp cat copia legalizata este echivalenta din punct de vedere juridic si legal cu prezentarea actului in original, oferta sa, pentru un astfel de motiv, a fost respinsa in mod nelegal.

    In probatiune, petenta a depus, in xerocopie:

    -adresa nr. ………. din 30.12.2008 – comunicarea rezultatului procedurii;

    –  anunţul de participare nr. …………./08.10.2008;

    –  fisa de date a achiziţiei din documentaţia de atribuire;

    –  certificatul constatator nr. …………./09.10.2008;

    – procesul verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor nr. ………….. din 24.11.2008.

    SC D. SRL arata ca oferta sa a fost declarata inacceptabila pe  motivul  ca,  in  documentele  sale de calificare,  certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului a fost depus, in copie legalizata, si nu in original, cu toate ca, dupa cum a fost consemnat in procesul verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor, in cadrul respectivei şedinţe a fost prezentat si originalul actului in cauza.

    Petenta apreciază ca decizia autorităţii contractante de respingere a ofertei sale pentru un astfel de motiv contravine dispoziţiilor art. 93 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, celor ale art. 93 si următoarelor din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, precum si art. 1188 din Codul Civil.

    In probatiune, petenta a depus, in xerocopie:

    -adresa nr. ……. din 30.12.2008 – comunicarea rezultatului procedurii;

    -anunţul de participare nr. ………../08.10.2008;

    –  fisa de date a achiziţiei din documentaţia de atribuire;

    –  certificatul constatator nr. …………1/29.10.2008;

    – procesul verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor nr. ………… din 24.11.2008.

    La solicitarea Consiliului, prin adresa nr. 285 din 16.01.2009, autoritatea contractanta a precizat ca, fata de contestaţia depusa de SC S.T. SA, nu poate formula punct de vedere deoarece respectiva societate nu i-a înaintat contestaţia depusa la Consiliu in termenul prevăzut de dispoziţiile art. 271 alin. (1) din OUG nr. 34/2006.

    Prin adresa nr. …… din 16.01.2009, Consiliul a solicitat SC S.T. SA ca, in termen de cel mult 5 zile, sa transmită Consiliului dovada îndeplinirii obligaţiei sale impusa de dispoziţiile art. 271 alin. (1) din OUG nr. 34/2006 constând in înaintarea in termenul legal autorităţii contractante a copiilor contestaţiilor depuse la Consiliu.

    Prin adresa nr. …… din 20.01.2008, SC ST SA a renunţat la contestaţii, urmând ca, in temeiul dispoziţiilor art. 278 alin. (7) din OUG nr. 34/2006, Consiliul sa ia act de renunţarea de către contestatoare la contestaţiile nr. ….. si …… din 08.01.2008, in contradictoriu cu Consiliul Judeţean …………

    Referitor la contestaţiile depuse de SC D. SRL, prin punctul sau de vedere, autoritatea contractanta a precizat ca respectivul ofertant a depus certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, in copie legalizata, si nu in original, asa cum in mod expres a fost solicitat prin anunţul de participare si documentaţia de atribuire, motiv pentru care oferta societăţii constatatoare a fost considerata inacceptabila, ca fiind depusa de un ofertant care nu a îndeplinit cerinţele minime de calificare.

    Autoritatea contractanta menţionează ca nu s-a permis completarea ulterioara a documentelor de calificare cu depunerea certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, in original, deoarece prin documentaţia de atribuire a fost menţionata expres descalificarea ofertanţilor care nu prezintă vreunul din documentele de calificare asa cum acestea au fost solicitate.

    Autoritatea contractanta precizează ca, insasi menţiunea „este valabil numai in original” conţinuta de certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, formează convingerea sa ca orice alta forma a respectivului act nu poate fi valabila.

    Din verificarea documentelor depuse la dosarul cauzei, Consiliul a constatat:

    Procedura de licitaţie deschisa organizata de Consiliul Judeţean ………… in vederea atribuirii contractului de lucrări de “modernizare drum judeţean …………., a fost iniţiata prin anunţul de participare publicata in SEAP sub nr. …………. din 08.10.2008, in care s-au menţionat: împărţirea lucrării in doua loturi, astfel: lotul nr. 1 – tronson I…………..; lotul nr. 2 -tronson II: ……….; valoarea estimata a contractului, fara TVA – …………. lei; criteriul de atribuire a contractului – preţul cel mai scăzut; cerinţe de calificare privind situaţia personala a ofertanţilor, inclusiv cerinţele referitoare la înscrierea in registrul comerţului sau al profesiei – prezentarea certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului (valabil numai in original potrivit menţiunilor emitentului); data limita de depunere a ofertelor – 24.11.2008, ora 10:00; data deschiderii ofertelor – 24.11.2008, ora 11:00.

    Din documentaţia de atribuire, in cauza prezintă relevanta cerinţa minima de calificare a ofertanţilor referitoare la “capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (înregistrare)” impusa de pct. V.2.) din fisa de date a achiziţiei prin care ofertanţilor le-a fost impusa prezentarea “certificatului constatator – valabil – potrivit specificaţiilor emitentului Oficiul Registrului Comerţului (original)”.

    Procesul verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor nr. ………….. din 24.11.2008 a menţionat depunerea ofertelor de către un număr de …. ofertanţi, din care ………. au depus oferta pentru lotul nr. 1, in dreptul SC D. SRL fiind menţionata depunerea “certificatului constatator – valabil – emis de Oficiul Registrului Comerţului”.

    Raportul procedurii de atribuire nr. …….. din 29.12.2008, a menţionat descalificarea ofertei SC D. SRL ca inacceptabila, temeiul de drept invocat fiind dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. b) din HG nr. 925/2006.

    Motivul respingerii respectivei oferte a fost constituit de prezentarea de către societatea contestatoare a certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, in copie legalizata, si nu conform specificaţiilor emitentului – Oficiul Registrului Comerţului – in original, formă solicitata si in documentaţia de atribuire, fisa de date a achiziţiei, cap. V.2 -capacitatea de exercitare a activităţii profesionale.

    In raport este menţionata precizarea pet. V.5) din fisa de date a achiziţiei constând in descalificarea ofertanţilor in cazul neprezentarii tuturor documentelor in forma solicitata de achizitor.

    Decizia de respingere a ofertei astfel stabilita a fost comunicata petentei prin adresa nr. ………… din 30.12.2008.

    Raportat la susţinerile părţilor, actele depuse la dosarul cauzei si normele legale aplicabile in materie, Consiliul constata:

    Certificatul constatator emis de către Oficiul Registrului Comerţului de pe langa Tribunalul Bucureşti sub nr. ……… din 29.10.2008 a fost depus de SC D. SRL, in copie legalizata, sub încheierea de legalizare nr. ……. din 18.11.2008.

    Apreciind ca actul in cauza nu a fost prezentat in forma solicitata prin anunţul de participare si documentaţia de atribuire, respectiv, in original, autoritatea contractanta a considerat oferta petentei inacceptabila, incadrand-o in categoria celor prevăzute de dispoziţiile art. 36 alin. (1)    lit. b) din HG nr. 925/2006, ca fiind depusa de un ofertant care nu a indeplinit cerinţele minime de calificare.

    Intr-o atare situaţie prezintă relevanta dispoziţiile Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, potrivit căreia una din competentele notarilor publici prevăzuta de art. 8 lit. i) este legalizarea copiilor de pe înscrisuri. Conform art. 4 din respectiva lege “actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul şi semnătura acestuia, este de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege”, respectiv, copia legalizata a certificatului constatator are aceeaşi autoritate publica si forţa probanta ca si originalul respectivului act.

    Astfel, prin depunerea certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, in copie legalizata, SC D. SRL a indeplinit cerinţa minima de calificare a ofertanţilor referitoare la “capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (înregistrare)” impusa de pet. V.2.) din fisa de date a achiziţiei constând in prezentarea   “certificatului   constatator   –   valabil   –   potrivit specificaţiilor emitentului Oficiul Registrului Comerţului (original)”, copia legalizata a actui depusa la procedura fiind de autoritate publica si având aceeaşi forţa probanta ca si originalul respectivului act.

    Prin urmare, in cauza nu prezintă relevanta dispoziţiile art. 77 alin. (1) din HG nr. 925/2006 conform cărora “in cazul în care comisia de evaluare constată că unul sau mai mulţi ofertanţi/candidaţi a/au omis să prezinte anumite documente prin care se confirmă îndeplinirea cerinţelor privind situaţia personală, capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia economică şi financiară, precum şi capacitatea tehnică şi/sau profesională, aceasta va solicita ofertanţilor/candidaţilor respectivi completarea documentelor care lipsesc, acordând în acest scop un termen rezonabil de timp […]” si nici cele ale lit. a) a alin. (2) din acelaşi articol potrivit cărora “prin excepţie de la prevederile alin. (1), comisia de evaluare nu are dreptul de a permite şi de a solicita unui ofertant/candidat completarea unui document care lipseşte, în oricare dintre următoarele situaţii: a) în documentaţia de atribuire a fost menţionat expres faptul că, în caz de neprezentare a respectivului document, nu este permisă completarea ulterioară, neprezentarea având ca efect descalificarea ofertantului”, documentul “certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului” nefiind omis din documentele de calificare, copia legalizata echivalând cu depunerea originalului documentului.

    Potrivit art. 11 alin. (3) din HG nr. 925/2006, in cazul în care ar fi existat incertitudini sau neclarităţi în ceea ce priveşte copia legalizata a certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, autoritatea contractantă avea dreptul de a solicita confirmări suplimentare atât de la ofertantul în cauză constând in solicitarea acestuia a depunerii originalului actului, cât şi de la Oficiul Registrului Comerţului emitent al actului, cu atat mai mult cu cat, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 (rl), Registrul comerţului este public.

    Pe de alta parte, relativ la dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol conform cărora “documentele solicitate nu trebuie să limiteze posibilitatea ofertantului/candidatului de a demonstra îndeplinirea criteriilor de calificare şi prin alte mijloace, în măsura în care acestea pot fi considerate edificatoare de către autoritatea contractantă”, copia legalizata trebuie considerata in mod cert edificatoare.

    Fata de cele constatate, in baza dispoziţiilor art. 278 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, Consiliul urmează a admite in parte contestaţiile nr. …  si ………. din 09.01.2009, depuse de SC D. SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă Consiliul Judeţean până la care ofertanţii au dreptul de a depune contestaţie nu a fost menţionata. Relativ Iar adresa nr. ……… din 05.11.2008, Consiliul constata ca aceasta a fost emisa in perioada de suspendare a procedurii, contrar dispoziţiilor art. 277 alin. (1) din OUG nr. 34/2006.

    Va obliga autoritatea contractanta ca, in termen de douăsprezece zile de la primirea prezentei decizii, sa procedeze la reevaluarea ofertelor cu respectarea legislaţiei in materia achiziţiilor publice si a prevederilor documentaţiei de atribuire.

    In termenul legal, autoritatea contractanta va informa ofertanţii despre rezultatul reevaluării ofertelor.

    ]]>

    Posted on

    Conferinte si cursuri viitoare

    26-27 aprilie 2010 – TAIEX – Comisia Europeana in colaborare cu Consiliul Judetean Braila. Achizitii publice – Lector Av. Adrian CEPARU, Av. Florin IRIMIA 28-29 aprilie 2010 – TAIEX – Comisia Europeana in colaborare cu Consiliul Judetean Galati. Achizitii publice – Lector Av. Adrian CEPARU, Av. Florin IRIMIA 6-7 mai  2010 – Conferinta anuala de achizitii publice, Institutul National de Statistica Lectori: Av. Adrian CEPARU, Av. Florin IRIMIA. aprilie 2010 – Cursuri de perfectionare continua a avocatilor, organizate de Baroul Bucuresti. Lectori Av. Adrian Ceparu, Av. Florin Irimia, Av. Paula Neciu, Av. Beatrice Ilioiu – SCPA Ceparu si Irimia]]>